Ce-i mai sperie pe industriaşii germani: slăbiciunea economică a Chinei şi penuria globală de cipuri

Siemens a avertizat că îngheţul cererii din China pentru produsele şi serviciile sale se va prelungi în anul viitor. Grupul german este unul dintre cele mai mari conglomerate industriale din lume, cu operaţiuni de producţie nu doar în Germania, ci în multe dintre statele europene.

Iar China este ţara cu cea mai mare producţie industrială şi totodată al doilea importator ca mărime la nivel mondial. Însă economia chineză trece printr-o perioadă de încetinire pronunţată, cu efecte negative asupra consumului. De aceea, prognoza făcută de Siemens este motiv de îngrijorare pentru toată lumea.

Separat, un executiv al constructorului german de autovehicule Audi a estimat că penuria de cipuri cu care se confruntă industria auto din Germania va persista ani de zile. Audi este subsidiară a VW, companie care-şi dispută primul loc la producţia mondială de maşini cu Toyota.

Grupul părinte are, la fel ca Siemens, fabrici în multe alte state ale lumii, inclusiv din Europa. Ungaria a ajuns mulţumită Audi unul din centrele industriei auto europene, devenind astfel dependentă de industria auto germană. Penuria de cipuri a apărut în 2018-2019 şi s-a agravat în timpul pandemiei, răspândindu-se în diferite industrii. La punctul de vârf, în anumite părţi ale Europei producţia de maşini a fost oprită.

În acest context, Uniunea Europeană şi statele membre caută să-şi reducă dependenţa de cipurile importate din China şi SUA, căutând modalităţi de a-şi dezvolta propria producţie. Germania a găsit o soluţie în compania taiwaneză TSMC, cel mai mare producător de cipuri din lume, pe care a atras-o cu subvenţii de miliarde de euro.
La fel a făcut şi cu Intel, care îşi va construi o fabrică şi în Polonia. Dar până când producţia de cipuri din Europa va deveni suficientă, companiile europene care folosesc aceste componente de înaltă tehnologie vor depinde de livrările întârziate din alte părţi. Iar această situaţia va persista câţiva ani, spune Renate Vachenauer, directoarea de achiziţii de la Audi, citată de Reuters.
Din partea Siemens, CEO-ul Roland Busch aduce în discuţie problema chineză. „Pe termen scurt, vedem slăbiciune pe piaţa din China, şi aceasta ar putea dura câteva trimestre de-acum încolo“, spune el.

Compania a raportat că la divizia de industrie digitală comenzile s-au prăbuşit cu 35% în trimestrul doi, în ritm anualizat, în special din cauza colapsului cu 61% a comenzilor din partea clienţilor din China, notează Financial Times. Legat de această ţară, Siemens mai are o problemă: presiunile venite de la Berlin pentru tăierea relaţiilor riscante cu China. Busch a asigurat că va apăra cota pe care colosul său o are pe piaţa chineză.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#penurie #industrie #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.