Secretele noului director de la Termoelectrica! Mustrat de patru ori și demis din funcție

12 Aug. 2023, 08:31
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
12 Aug. 2023, 08:31 // Actual //  bani.md

Iurie Razlovan a fost numit în funcția de director interimar în dat de 27 iulie urmare a demisie lui Vasile Leu.

Razlovan a lucrat anterior în calitate de director tehnic al Termoelectrica. A fost demis în 2018 pe motiv că și-ar fi depășit atribuțiile de funcție. Mai târziu, acesta a fost angajat la firma directorului Agenției Proprietăți Publice de pe timpul guvernării PDM – Vladimir Baldovici, scrie Ziarul de Gardă.

În actul de demisie al lui Razlovan se arată că, fiind la Termoelectrica, acesta îndeplinea și atribuțiile directorului general atunci când acesta pleca în deplasări, semnând contracte, de multe ori – fără a fi respectate prevederile și procedurile obligatorii, motiv pentru care a și fost sancționat în repetate rânduri.

Conform ordinului de demisie din 26 septembrie 2018, obținut și analizat de ZdG, pe parcursul ultimului său an de activitate în cadrul întreprinderii (2017-2018), lui Iurie Razlovan i-au fost aplicate patru mustrări, dintre care – două mustrări aspre.

Printr-un Ordin din 28 noiembrie 2017, lui Razlovan i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară „mustrare”. Două luni mai târziu, acesta a fost mustrat aspru, cu reducerea în mărime de 100%  a adaosului de stimulare la salariu pentru luna ianuarie 2018. Ulterior, în august 2018, lui Iurie Razlovan i-a mai fost aplicată o mustrare, urmată, o lună mai târziu, de o mustrare aspră.

Potrivit conducerii Termoelectrica de la acea vreme, Razlovan, fiind în calitate de director tehnic, ar fi comis mai multe încălcări ale obligațiilor de muncă.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov spune că și-a asumat numirea lui Razlovan în funcție, fiind conștient că informațiile privind ordinul de demisie al lui Razlovan vor apărea în public.

După ce Razlovan a fost demis de la Termoelectrica, acesta și-a început activitatea la firma de construcție a directorului Agenției Proprietăți Publice (APP) de pe timpul guvernării Partidului Democrat din Moldova – Vladimir Baldovici.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

21 Oct. 2026, 16:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Oct. 2026, 16:10 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Calea Ferată din Moldova (CFM) anunță revenirea pe profit după mai mulți ani de pierderi financiare. În primele nouă luni ale anului 2026, compania a înregistrat un rezultat financiar pozitiv de 22,7 milioane de lei, față de pierderi de 320 de milioane de lei în 2024 și 85 de milioane de lei în 2025. Cu toate acestea, redresarea are loc pe fundalul unor datorii bugetare, comerciale și externe care depășesc 1,4 miliarde de lei.

Potrivit informațiilor prezentate de administrația CFM, rezultatul pozitiv a fost obținut în urma măsurilor de redresare economico-financiară, eficientizării activității și reluării unor operațiuni de transport feroviar. Întreprinderea susține că a reușit să achite integral restanțele salariale istorice, acumulate în anii precedenți, și să asigure continuitatea transportului de mărfuri.

CFM atribuie evoluția favorabilă inclusiv programelor investiționale promovate de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, cu sprijinul Guvernului.

Comparativ cu pierderea de 85 de milioane de lei raportată pentru întregul an 2025, rezultatul din ianuarie–septembrie 2026 reprezintă o diferență pozitivă de 107,7 milioane de lei. Totuși, indicatorii se referă la perioade de raportare diferite, iar rezultatul final pentru 2026 urmează să fie stabilit după încheierea exercițiului financiar.

În pofida revenirii pe profit, situația financiară a întreprinderii rămâne complicată. Potrivit datelor prezentate anterior în Parlament de Angela Popil, expertă în evaluarea patrimoniului și reorganizarea CFM, la 31 august 2026, compania avea datorii față de bugetul public național de 248,65 milioane de lei, obligații comerciale de 185,77 milioane de lei și datorii externe de aproximativ 1,012 miliarde de lei.

Cumulat, aceste trei categorii de obligații ajung la circa 1,45 miliarde de lei, de peste 63 de ori mai mult decât rezultatul financiar pozitiv raportat pentru primele nouă luni ale anului.

Datoria externă include finanțări destinate achiziției de locomotive și modernizării infrastructurii feroviare. Aproximativ 17,78 milioane de euro sunt aferente procurării locomotivelor, iar alte 31,96 milioane de euro reprezintă credite pentru dezvoltarea și reabilitarea infrastructurii, inclusiv a tronsonului Bender–Basarabeasca–Etulia–Giurgiulești.

În același timp, CFM avea de recuperat creanțe în valoare de 1,543 miliarde de lei, potrivit situației de la sfârșitul lunii august. Valoarea acestora depășește obligațiile menționate, însă recuperarea efectivă a banilor depinde de calitatea creanțelor și de capacitatea debitorilor de a-și onora plățile.

Unul dintre rezultatele evidențiate de administrația CFM este achitarea integrală a restanțelor salariale istorice. Datele prezentate în Parlament arătau deja că, la sfârșitul lunii august, întreprinderea nu mai înregistra restanțe curente față de angajați.

În paralel, CFM continuă procesul de reorganizare structurală, care presupune separarea activităților feroviare și constituirea a două societăți pe acțiuni. Reforma urmărește delimitarea responsabilităților, eficientizarea administrării și crearea condițiilor pentru o funcționare economică mai sustenabilă.

În discuțiile parlamentare anterioare au fost prezentate și cele trei componente ale viitoarei organizări a sectorului feroviar: infrastructură, transport de pasageri și transport de mărfuri, sub denumirile CFMinfra, CFMpasageri și CFMmarfă.

Administrația întreprinderii susține că va continua măsurile de atragere a unor noi fluxuri de mărfuri, utilizare mai eficientă a capacităților existente și consolidare a conexiunilor logistice.

Revenirea la un rezultat financiar pozitiv reprezintă un semnal de ameliorare a situației CFM, însă dimensiunea datoriilor acumulate arată că redresarea companiei nu este încă încheiată. Rămâne de văzut dacă profitul operațional și reorganizarea vor permite întreprinderii să își reducă obligațiile și să finanțeze investițiile necesare modernizării transportului feroviar.