World Coffee Index 2021: Unde se bea cea mai scumpă cafea din Europa Centrală și de Est

Bucureștiul are una dintre cele mai scumpe cafele dintre capitalele din Europa Centrală și de Est, conform datelor din World Coffee Index 2021. În Capitala României, o ceaşcă de cafea costă în medie puţin peste 3 dolari. În Budapesta, preţul e de 2,47 dolari. În Zagreb de 2,33, iar în Belgrad de 1,81 dolari.

Viena, Praga şi Bratislava sunt orașele cu cea mai scumpă cafea. Aici băutura costă 4,04, 3,13 şi respectiv 3,04 dolari.

Dintre toate capitalele Europei Centrale şi de Est, la Bucureşti trebuie să plăteşti cel mai mult pentru o cană de cafea, reiese dintr-un studiu comparativ internaţional, în care se precizează că din acest punct de vedere Bucureştiul este mai scump decât mai multe capitale din Europa occidentală.

„Probabil și numărul de cafenele de specialitate, unde prețul este peste media europeană. Și influențează undeva. Probabil au analizat piață în general a cafenelelor. Pentru că noi, pe lanțuri de cafenele, suntem mult mai jos decât media europeană. Dar nu e un lucru, înseamnă că apreciem cafeaua, ne place ceea ce plătim, chiar dacă plătim mai scump. Ne place să cheltuim pe lucruri care sunt mai scumpe.”, a precizat, la Antena 3, Radu Savopol, fondatorul unui lanț de cafenele din București.

Dacă ţinem cont de nivelul mediu al veniturilor, o cană de cafea costă relativ mult în România – menţionează Maszol citând studiul comparativ internaţional World Coffee Index 2021.

Autorii studiului au întrebuinţat datele unuia dintre cele mai renumite portaluri de călătorie din lume, TripAdvisor. Au fost analizate preţurile pentru cafea filtru, cappuccino şi cafea cu lapte la câte cinci cafenele din fiecare capitală europeană, stabilindu-se un preţ mediu.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Activele oficiale de rezervă ale Banca Națională a Moldovei au constituit 5 019,69 milioane de euro la data de 27 februarie 2026, în scădere cu 61,01 milioane de euro față de nivelul înregistrat la 30 ianuarie 2026, când acestea se ridicau la 5 080,70 milioane de euro.

Potrivit datelor publicate de banca centrală, diminuarea rezervelor valutare a fost determinată în principal de mai multe ieșiri de fonduri.

Cea mai mare contribuție a avut-o scăderea rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate, care a generat ieșiri nete de 86,05 milioane de euro. De asemenea, au fost efectuate plăți pentru serviciul datoriei publice externe a Republicii Moldova, în valoare de 18,76 milioane de euro.

În același timp, au fost înregistrate plăți ale Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova de 1,59 milioane de euro, precum și un rezultat net negativ al operațiunilor de tip swap valutar pe piața valutară internă, de 0,02 milioane de euro.

Totuși, o serie de factori au contribuit la majorarea parțială a rezervelor valutare în perioada de raportare. Printre aceștia se numără aprecierea cursurilor de schimb ale valutelor componente ale rezervelor în raport cu euro, care a adăugat 25,42 milioane de euro.

De asemenea, veniturile din gestionarea rezervelor valutare au generat 11,52 milioane de euro, iar încasările în favoarea Ministerului Finanțelor sub formă de credite, granturi și alte intrări pentru proiecte investiționale au însumat 3,92 milioane de euro.