Zara, Anthropologie și Patowl acuzate că au copiat modele de îmbrăcăminte. Mexic cere despăgubiri

Mexic a acuzat brandurile internaționale de modă Zara, Anthropologie și Patowl că și-au însușit fără drept modele de îmbrăcăminte create de grupuri indigene ale statului nord-american, atunci când au produs unele seturi vestimentare noi, fără a acorda beneficii comunităților respective.

Ministerul culturii a scris, într-un comunicat, că a trimis scrisori semnate de ministrul Alejandra Frausto către cele trei companii, cerându-le “o explicație publică privind pe ce bază ar putea privatiza proprietatea colectivă”, scrie The Guardian.

Potrivit ministrului, firmele s-au inspirat din modelele create în sud-vestul statului Oaxaca. În acest sens oficialii au cerut să fie acordate beneficii comunităților care le-au creat.

Zara este acuzată de folosirea unui model distinctiv comunității indigene Mixteca din San Juan Colorado în crearea unei rochii verde deschis cu broderie de culoare verde.

Ministerul culturii afirmă că modelul “reflectă simboluri ancestrale legate de mediu, istorie și viziunea comunității asupra lumii” și că este similar cu rochiile tradiționale de tip huipil care, potrivit instituției, fac parte din identitatea femeilor. Meșteșugarii locali au nevoie de cel puțin o lună pentru a le produce.

Inditex a afirmat “Modelul despre care este vorba nu este în niciun fel împrumutat cu intenție sau influențat de către arta populației Mixtec din Mexic”.

Anthropolgie este acuzat că a copiat un model de broderie făcută de comunitatea Mixe din Santa Maria Tlahuitoltepec atunci când a produs pantalonii scurți bleumarin cu tiv brut, decorați cu broderii violet și verde deschis. Modelele care ar fi copiate în această broderie “sunt o manifestare a identității, istoriei și relațiilor cu mediul”, potrivit instituției.

De asemenea, Patowl este acuzat că a copiat un model de la comunitatea Zapotec din San Antonino Castillo Velasco pentru bluzele sale florale, care sunt cusute cu dantelă și broderie delicată. Guvernul mexican a mai pretins că broderia manuală florală a copiat tehnica complicată a comunității, numită “fă-mă dacă poți”.

#au copiat #branduri internationale #acuzatii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.