Zero exporturi de petrol iranian: Trump lansează ofensiva economică

Președintele american Donald Trump a reluat marți campania de presiune asupra Iranului, vizând reducerea la zero a exportului de petrol iranian, pentru a împiedica Teheranul să obțină arme nucleare, transmite Reuters.

Înainte de întâlnirea cu prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, Trump a semnat un memorandum prezidențial care reînvie politica fermă a Washingtonului față de Iran, implementată în timpul primului său mandat.

Trump a afirmat că este deschis unui dialog cu Iranul și și-a exprimat dorința de a discuta cu liderul iranian. „Pentru mine este foarte simplu: Iranul nu trebuie să aibă arme nucleare”, a spus Trump. Întrebat cât de aproape este Teheranul de a dezvolta arme nucleare, Trump a răspuns: „Sunt mult prea aproape.”

Reprezentanța Iranului la Națiunile Unite din New York nu a oferit imediat un răspuns la solicitarea de comentarii.

Memorandumul semnat de Trump prevede, printre altele, ca ministrul american al Finanțelor să exercite o presiune economică maximă asupra Iranului, inclusiv prin sancțiuni și măsuri de constrângere pentru cei care încalcă restricțiile existente. De asemenea, acesta include instrucțiuni pentru Ministerul de Finanțe și Departamentul de Stat al SUA să lanseze o campanie destinată să reducă la zero exportul de petrol iranian.

Potrivit OPEC, producția de petrol în Iran a atins în 2024 cel mai înalt nivel din 2018 până în prezent. Agenția Internațională pentru Energie, cu sediul la Paris, consideră că Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și alți membri ai OPEC dispun de capacități excedentare pentru a compensa pierderile de export din Iran, care este și el un membru al OPEC.

Beijingul nu recunoaște sancțiunile americane, iar companiile chineze achiziționează o mare parte din petrolul iranian. China și Iranul au creat, de asemenea, un sistem comercial care utilizează în principal yuanul chinezesc și o rețea de intermediari, ceea ce permite evitarea utilizării dolarului și controlul autorităților americane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Iran #petrol #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Europeană a dat undă verde statelor membre UE să utilizeze banii rămași din Fondul pentru Redresare și Reziliență (RRF) pentru finanțarea proiectelor din domeniul apărării, inclusiv pentru accelerarea producției de armament, potrivit Politico.

Decizia vizează o sumă rămasă de aproximativ 335 miliarde de euro, dintr-un total de 650 miliarde de euro alocați în 2021 pentru redresarea post-pandemie. Inițial, fondul era destinat tranziției verzi (37%) și digitalizării (20%), însă noul context geopolitic – inclusiv războiul declanșat de Rusia și presiunile NATO pentru creșterea cheltuielilor de apărare – a determinat Bruxellesul să flexibilizeze utilizarea acestor resurse.

Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a declarat că fondurile pot fi direcționate către proiecte care susțin securitatea, inclusiv cyberapărare, pregătirea pentru crize și, indirect, chiar producția de armament. El a invocat exemplul Spaniei, care intenționează să investească o parte din bani în consolidarea securității cibernetice.

Statele membre au termen până în august 2026 să negocieze cu Comisia obiectivele revizuite și să acceseze banii. În paralel, Comisia a cerut Parlamentului European și guvernelor naționale să includă în reglementările fondului european de apărare posibilitatea utilizării RRF ca mecanism de cofinanțare.

Decizia vine în contextul în care unele țări europene au propus o nouă emisiune de obligațiuni comune pentru a finanța cheltuielile militare, idee respinsă de alte state membre. Redirecționarea banilor din RRF evită confruntarea politică și permite finanțarea comună a apărării, fără a recurge la noi împrumuturi europene.

Potrivit planurilor discutate în cadrul NATO, țările membre ar urma să aloce până la 5% din PIB pentru securitate, dintre care 3,5% direct pentru apărare și 1,5% pentru domenii conexe.

Această mutare confirmă transformarea Uniunii Europene într-un actor geopolitic tot mai axat pe securitate și apărare, într-un moment în care războiul din Ucraina și incertitudinea legată de sprijinul SUA sub o posibilă nouă administrație Trump pun presiune pe capacitățile defensive ale Europei.