Zero exporturi de petrol iranian: Trump lansează ofensiva economică

Președintele american Donald Trump a reluat marți campania de presiune asupra Iranului, vizând reducerea la zero a exportului de petrol iranian, pentru a împiedica Teheranul să obțină arme nucleare, transmite Reuters.

Înainte de întâlnirea cu prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, Trump a semnat un memorandum prezidențial care reînvie politica fermă a Washingtonului față de Iran, implementată în timpul primului său mandat.

Trump a afirmat că este deschis unui dialog cu Iranul și și-a exprimat dorința de a discuta cu liderul iranian. „Pentru mine este foarte simplu: Iranul nu trebuie să aibă arme nucleare”, a spus Trump. Întrebat cât de aproape este Teheranul de a dezvolta arme nucleare, Trump a răspuns: „Sunt mult prea aproape.”

Reprezentanța Iranului la Națiunile Unite din New York nu a oferit imediat un răspuns la solicitarea de comentarii.

Memorandumul semnat de Trump prevede, printre altele, ca ministrul american al Finanțelor să exercite o presiune economică maximă asupra Iranului, inclusiv prin sancțiuni și măsuri de constrângere pentru cei care încalcă restricțiile existente. De asemenea, acesta include instrucțiuni pentru Ministerul de Finanțe și Departamentul de Stat al SUA să lanseze o campanie destinată să reducă la zero exportul de petrol iranian.

Potrivit OPEC, producția de petrol în Iran a atins în 2024 cel mai înalt nivel din 2018 până în prezent. Agenția Internațională pentru Energie, cu sediul la Paris, consideră că Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și alți membri ai OPEC dispun de capacități excedentare pentru a compensa pierderile de export din Iran, care este și el un membru al OPEC.

Beijingul nu recunoaște sancțiunile americane, iar companiile chineze achiziționează o mare parte din petrolul iranian. China și Iranul au creat, de asemenea, un sistem comercial care utilizează în principal yuanul chinezesc și o rețea de intermediari, ceea ce permite evitarea utilizării dolarului și controlul autorităților americane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Iran #petrol #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova își modernizează rapid parcul de utilaje, iar importurile de tehnică specializată au devenit un barometru al investițiilor și al activității din construcții și infrastructură, arată o analiză semnată de economistul Iurie Rija. Potrivit datelor pentru perioada 2023–2025, pe piața locală au intrat 541 de unități de спецтехникă în valoare totală de 394,4 milioane de lei, cu o creștere puternică de la an la an.

Datele indică o accelerare clară a importurilor: de la 103 utilaje în 2023 (71,7 mln lei) la 187 în 2024 (146,5 mln lei), iar în 2025 s-a ajuns la 251 utilaje (176,2 mln lei). Per total, în trei ani, piața a crescut cu +143,7% la număr și +145,6% ca valoare, ceea ce sugerează o relansare a investițiilor și a cererii pentru echipamente în proiecte de infrastructură.

Structura importurilor este puternic concentrată pe două categorii: excavatoare și mini-excavatoare, care însumează aproape 99% din fluxul total. În perioada analizată au fost importate 340 de excavatoare în valoare de 311,3 mln lei – adică 62,8% din numărul total, dar 78,9% din valoare. Prețul mediu al unui excavator importat este estimat la 915,6 mii lei.

Mini-excavatoarele au totalizat 196 unități, în valoare de 79,5 mln lei (36,2% din număr și 20,2% din valoare), cu un preț mediu de 405,8 mii lei – de circa 2,3 ori mai ieftin decât un excavator clasic. Restul categoriilor (excavator-pogruzciк, excavator cu braț lung, cilindru compactor etc.) au avut importuri marginale.

O caracteristică-cheie a pieței este ponderea mare a utilajelor second-hand: 371 unități (68,6%) față de 170 utilaje noi (31,4%). Ca valoare, diferența e mai mică: second-hand-ul însumează 235,7 mln lei (59,8%), iar utilajele noi – 158,7 mln lei (40,2%). Prețul mediu al unei unități noi este de 933,5 mii lei, față de 635,4 mii lei pentru una second-hand.

Totuși, analiza arată o tendință clară: importurile de utilaje noi cresc mai repede. Dacă în 2023 au intrat doar 26 de utilaje noi, în 2025 au fost 98 – aproape de 4 ori mai multe. În același timp, utilajele second-hand au crescut de la 77 la 153.

În segmentul excavatoarelor noi, China este furnizorul principal: 81 de unități (80,2% din număr) și 97,9 mln lei (72,5% din valoare). Urmează volume mici din Polonia, Coreea, Marea Britanie, Japonia, țări UE, Danemarca și Turcia, cu diferențe mari de preț – de la segment bugetar până la utilaje premium.

Pe piața excavatoarelor second-hand, lider este Japonia – 105 unități (43,9%), urmată de Germania (31 unități) și alte state europene, inclusiv Olanda și Marea Britanie. Segmentul second-hand este mult mai fragmentat: 120 de companii au importat excavatoare folosite, față de 23 care au adus excavatoare noi.

Rija evidențiază că mini-excavatoarele au avut o dinamică mai rapidă decât excavatoarele clasice: în 2025 importul a urcat la 101 unități, după 57 în 2024 și 38 în 2023. În acest segment, China este tot lider la utilaje noi, dar cu o pondere mai mică (46,4%), ceea ce indică o concurență mai puternică din partea producătorilor europeni.