Zero exporturi de petrol iranian: Trump lansează ofensiva economică

Președintele american Donald Trump a reluat marți campania de presiune asupra Iranului, vizând reducerea la zero a exportului de petrol iranian, pentru a împiedica Teheranul să obțină arme nucleare, transmite Reuters.

Înainte de întâlnirea cu prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, Trump a semnat un memorandum prezidențial care reînvie politica fermă a Washingtonului față de Iran, implementată în timpul primului său mandat.

Trump a afirmat că este deschis unui dialog cu Iranul și și-a exprimat dorința de a discuta cu liderul iranian. „Pentru mine este foarte simplu: Iranul nu trebuie să aibă arme nucleare”, a spus Trump. Întrebat cât de aproape este Teheranul de a dezvolta arme nucleare, Trump a răspuns: „Sunt mult prea aproape.”

Reprezentanța Iranului la Națiunile Unite din New York nu a oferit imediat un răspuns la solicitarea de comentarii.

Memorandumul semnat de Trump prevede, printre altele, ca ministrul american al Finanțelor să exercite o presiune economică maximă asupra Iranului, inclusiv prin sancțiuni și măsuri de constrângere pentru cei care încalcă restricțiile existente. De asemenea, acesta include instrucțiuni pentru Ministerul de Finanțe și Departamentul de Stat al SUA să lanseze o campanie destinată să reducă la zero exportul de petrol iranian.

Potrivit OPEC, producția de petrol în Iran a atins în 2024 cel mai înalt nivel din 2018 până în prezent. Agenția Internațională pentru Energie, cu sediul la Paris, consideră că Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și alți membri ai OPEC dispun de capacități excedentare pentru a compensa pierderile de export din Iran, care este și el un membru al OPEC.

Beijingul nu recunoaște sancțiunile americane, iar companiile chineze achiziționează o mare parte din petrolul iranian. China și Iranul au creat, de asemenea, un sistem comercial care utilizează în principal yuanul chinezesc și o rețea de intermediari, ceea ce permite evitarea utilizării dolarului și controlul autorităților americane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Iran #petrol #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Calea Ferată din Moldova va fi supusă unei reforme structurale majore, care prevede separarea activității în două companii distincte, începând cu anul 2026. Anunțul a fost făcut de ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, care susține că măsura este necesară pentru eficientizarea domeniului feroviar.

Potrivit oficialului, una dintre entități va administra infrastructura feroviară și va rămâne integral în proprietatea statului, iar cealaltă va presta servicii de transport de marfă și pasageri, funcționând ca agent economic independent.

„Unul poate primi subvenții de la stat, pentru că infrastructura va fi componenta de monopol a statului, fără drept de a fi privatizată. Cel de-al doilea este un agent economic, care trebuie să-și câștige existența prin servicii acordate persoanelor juridice și fizice pe teritoriul Republicii Moldova și nu numai. De asta este obligatoriu de împărțit”, a declarat Vladimir Bolea, în cadrul unui club de presă.

Ministrul a precizat că cele două companii vor fi înregistrate separat la Agenția Servicii Publice, iar procesul de reorganizare ar urma să fie finalizat pe parcursul anului 2026.

Pe fondul dificultăților financiare persistente, conducerea CFM a decis trimiterea în concediu tehnic forțat a aproximativ 30% dintre angajații din administrație, în perioada 22 decembrie – 12 ianuarie. Măsura vizează între 700 și 1 000 de persoane care nu sunt implicate direct în circulația trenurilor sau în organizarea transportului feroviar, aceștia urmând să primească 55% din salariu pe durata concediului.

Directorul CFM, Sergiu Cotelnic, a declarat că această decizie ar urma să aducă economii de circa 7–8 milioane de lei și are drept scop evitarea acumulării unor datorii suplimentare. Potrivit lui, restanțele salariale depășesc în prezent circa 100 de milioane de lei. Au fost achitate deja salariile restante pentru luna august, iar celelalte plăți vor fi efectuate pe măsura identificării resurselor financiare.

Ultimele date financiare indică pierderi de 152,4 milioane de lei pentru Calea Ferată din Moldova, în ușoară scădere față de 156,1 milioane de lei înregistrate în perioada similară a anului trecut.