Zile numărate pentru polița de asigurare medicală ieftină

27 Mart. 2023, 11:15
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
27 Mart. 2023, 11:15 // Actual //  MD Bani

Au mai rămas cinci zile pentru a achita prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (AOAM) în sumă fixă pentru anul 2023 cu facilități, anunță Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM).

După 31 martie, cetățenii care nu se vor asigura în mod individual în termenul stabilit de legislație vor plăti prima de asigurare în mărime integrală (12 636 de lei), cu penalitate de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere, iar statutul de asigurat va fi acordat după şapte zile din momentul achitării.

Astfel, până pe 31 martie inclusiv, cetățenii care sunt obligați să achite prima de asigurare în sumă fixă (notarii, avocații, mediatorii, executorii judecătorești, experții judiciari, fondatorii de întreprindere individuală, proprietarii de teren cu destinație agricolă etc.) achită de la 1.014 lei până la 4.056 lei, în funcție de categoria din care fac parte:

  • 1.014 lei plătesc proprietarii de teren cu destinație agricolă;
  • 1.622 lei – persoanele fizice care desfășoară activități independente în domeniul comerțului cu amănuntul, cu excepția comerțului cu mărfuri supuse accizelor;
  • 2.028 lei – fondatorii de întreprindere individuală, deținătorii de patentă, arendașii, arendatorii, persoanele fizice care desfășoară activități în domeniul achizițiilor de produse din fitotehnie și/sau horticultură și/sau de obiecte ale regnului vegetal, cetățenii străini cu drept de ședere provizorie sau permanentă în Republica Moldova, alți cetățeni care nu sunt angajați și nici asigurați de Guvern.
  • 4.056 lei – persoanele neangajate care exercită profesia de mediator, notar, avocat, executor judecătoresc, expert judiciar, interpret, traducător și administrator autorizat, care au obținut atestat, licență sau autorizație în modul stabilit de lege, persoanele care exercită independent profesia de medic de familie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Valoarea integrală a primei de asigurare în sumă fixă pentru anul 2023 este de 12.636 de lei. Această sumă va fi achitată doar de cei care nu se vor asigura în mod individual în termenul stabilit de legislație – până pe 31 martie.

Prima în sumă fixă poate fi achitată prin intermediul Serviciului guvernamental de plăţi electronice MPay, băncile comerciale sau la ghişeele oficiilor poştale. În cazul plăţii prin Mpay, nu e nevoie ca dovada achitării să fie prezentată Serviciului teritorial de relaţii cu beneficiarii al CNAM.

Statutul de persoană asigurată în mod individual este acordat de CNAM din data achitării primei AOAM în sumă fixă şi este valabil până pe 31 decembrie 2023.

Totodată, cetăţenii care au întrebări referitoare la achitarea primei de asigurare în sumă fixă pot apela Serviciul telefonic Info CNAM – 0 800 99999 (apel gratuit atât din reţeaua fixă, cât şi mobilă) sau solicita informaţii prin e-mail – suport@cnam.gov.md. Reprezentanţii CNAM vă stau la dispoziţie zilnic, între orele 08:00-17:00, oferindu-vă tot sprijinul informaţional.

După 31 martie, cetățenii care nu se vor asigura în mod individual în termenul stabilit de legislație vor plăti prima de asigurare în mărime integrală (12 636 de lei), cu penalitate de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere, iar statutul de asigurat va fi acordat după şapte zile din momentul achitării.

05 Sept. 2026, 15:12
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 15:12 // Actual //  Ursu Victor

Atacurile asupra infrastructurii portuare ucrainene readuc în prim-plan rutele terestre alternative pentru exportul cerealelor. Economistul Iurie Rija constată că fluxurile se redistribuie spre două coridoare importante  prin Republica Moldova către portul Constanța și prin Polonia către porturile de la Marea Baltică. Deși mai costisitoare și utilizate mult sub capacitatea lor teoretică, aceste trasee funcționează drept supape logistice atunci când exporturile prin Marea Neagră sunt puse sub presiune.

Potrivit analizei economistului, în perioada 17 august – 5 septembrie 2026, pe ruta feroviară Volcinețk – Bălți – Ungheni au circulat aproximativ 500 de vagoane pentru transportul cerealelor, încărcate cu grâu, orz și rapiță și având ca destinație finală portul românesc Constanța.

Ritmul a fost de aproximativ 15-20 de vagoane pe zi, iar garniturile au circulat predominant noaptea. Rija consideră că acest lucru poate indica o gestionare a traficului menită să reducă aglomerarea liniilor în timpul zilei și să eficientizeze trecerea prin punctele de frontieră.

Vagoanele utilizate sunt în mare parte de tip sovietic, modelele 11-739 și 19-752, cu o capacitate nominală de circa 70 de tone. În practică, acestea sunt încărcate cu aproximativ 68-70 de tone de cereale fiecare.

La ritmul actual, fluxul ar echivala cu aproximativ 35.000 de tone pe lună. Volumul este redus în raport cu capacitatea teoretică de 500.000-800.000 de tone lunar atribuită întregului coridor moldovenesc, însă economistul atrage atenția că datele analizate se referă doar la ruta Volcinețk – Bălți – Ungheni.

Un alt indicator urmărit de Rija este întoarcerea vagoanelor goale. La 4 septembrie, pentru luna în curs fuseseră returnate 50 de vagoane, echivalentul unui ritm de aproximativ 12-13 unități pe zi. Potrivit economistului, apropierea dintre ritmul de retur și cel al vagoanelor încărcate sugerează că traseul funcționează relativ echilibrat, fără acumulări importante de material rulant.

În paralel, Ucraina își intensifică din nou transporturile feroviare spre Polonia și porturile Gdańsk, Gdynia, Szczecin și Świnoujście. Reactivarea coridorului baltic vine, potrivit analizei, pe fondul atacurilor rusești repetate asupra infrastructurii portuare din zona Odesei.

Datele Ukrzaliznytsia citate de Rija indică o creștere a fluxului de la aproximativ 14 vagoane pe zi în urmă cu o lună la circa 50 în prezent. Aceasta ar însemna aproximativ 3.200 de tone de cereale transportate zilnic prin cele patru puncte feroviare de trecere a frontierei dintre Ucraina și Polonia.

În primele șapte luni ale anului 2026, prin această frontieră ar fi trecut aproximativ 525.000 de tone de cereale, mult sub volumele de până la 500.000 de tone lunar înregistrate în perioada 2022-2023. Potrivit calculelor prezentate de economist, ar exista astfel o rezervă teoretică de capacitate de aproximativ 425.000 de tone pe lună.

Principalul dezavantaj al rutei poloneze rămâne însă prețul. Rija estimează costurile logistice la 90-110 euro pentru o tonă, față de aproximativ 25-30 de dolari pe tonă în cazul transportului maritim direct prin porturile din regiunea Odesa. Diferența explică de ce traseul prin Polonia funcționează mai degrabă ca o rută de rezervă decât ca o alternativă permanentă la Marea Neagră.

Economistul mai arată că autoritățile ucrainene insistă că cerealele transportate prin Polonia se află în tranzit, având drept destinații finale piețe terțe precum Algeria, Indonezia sau Coreea de Sud. Precizarea este importantă în contextul tensiunilor anterioare dintre Ucraina și agricultorii polonezi privind impactul cerealelor ucrainene asupra pieței locale.

În opinia lui Iurie Rija, situația confirmă mecanismul logistic dezvoltat de Ucraina în timpul războiului: atunci când infrastructura portuară de la Marea Neagră devine vulnerabilă, o parte a fluxurilor este redirecționată către coridoarele terestre – prin Polonia către Marea Baltică și prin Republica Moldova către Dunăre și Constanța.

Astfel, chiar dacă volumele transportate pe aceste trasee sunt deocamdată mult sub capacitățile maxime și costurile sunt mai ridicate, menținerea lor operațională îi oferă Ucrainei alternative pentru exporturile agricole în cazul perturbării rutelor maritime.