Ziua Mondială a Apei: Moldovenii cheltuie tot mai multă apă pentru necesități

Pe 22 martie este sărbătorită Ziua Mondială a Apei. În acest context, Biroul Național de Statistică a publicat date despre utilizarea apei în țara noastră în 2021. Astfel, în 2021 s-au utilizat în total 780 de milioane de metri cubi de apă, fără apa utilizată repetat și prin circulație închisă. Volumul de apă utilizat de moldoveni este în creștere.

Cantitatea apei utilizată repetat și prin circulație închisă reprezintă 278 de milioane de metri cubi.

În perioada menționată, cea mai multă apă a fost utilizată pentru necesități de producție – 583 milioane de metri cubi. Pentru necesitățile menajere s-au cheltuit 112 milioane de metri cubi.

Pentru necesitățile agriculturii s-au utilizat 40 de milioane de metri cubi și pentru irigare 43 milioane de metri cubi.

Volumul de apă utilizat de moldoveni este în creștere. În 2019 s-au cheltuit 777 milioane de metri cubi. A crescut inclusiv și volumul de apă utilizat pentru necesități menajere, care în 2019 a constituit110 milioane de metri cubi.

Datele Biroului Național de Statistică mai arat că în Republica Moldova, în anul 2022, au avut acces la sistemele publice de alimentare cu apă 918 localităţi, inclusiv 54 municipii şi oraşe şi 864 localităţi rurale, ceea ce constituir peste 60% din localităţile ţării.

Totodată, numărul populaţiei conectate la serviciul public de alimentare cu apă constituie 2,2 milioane de persoane, ceea ce constituie 85% din populaţia ţării.

Acces la sisteme publice de alimentare cu apă au 98% din populaţia din mediul urban şi 68,8 % din populaţia din mediul rural.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ziua mondiala a apei #necesitati menajere #apa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

O eventuală majorare a impozitului pe bunurile imobile, în urma creșterii valorilor cadastrale după evaluarea celor aproximativ șase milioane de imobile, ține exclusiv de competența autorităților publice locale, nu de Guvern sau Parlament, a declarat directorul general al Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru, Ivan Danii.

Potrivit lui Ivan Danii, în cadrul politicii fiscale se va analiza modul în care pot fi evitate eventuale abuzuri la nivel local, însă decizia finală rămâne pe filiera administrațiilor locale. „Guvernul și Parlamentul nu pot interveni pentru a stabili plafoane pentru autoritățile publice locale. Acestea sunt autonome, se autofinanțează, iar toate impozitele rămân la nivel local, nu ajung la bugetul de stat”, a explicat șeful AGCC.

În acest context, Ivan Danii a subliniat că anume autoritățile locale decid nivelul impozitelor, prin coeficienții aprobați de consiliile locale. Totodată, el a menționat că politica fiscală include și categorii sociale protejate, cum sunt pensionarii, care beneficiază de scutiri sau facilități fiscale, iar aceste aspecte urmează să fie revizuite în cadrul politicii fiscale.

Directorul AGCC a atras atenția că cetățenii trebuie să fie activi în procesul decizional local. „Deciziile privind coeficienții fiscali sunt supuse consultărilor publice timp de 15 zile. Este important ca oamenii să intervină, să participe și să se adreseze consilierilor locali pe care i-au ales”, a declarat Ivan Danii.

Oficialul a reiterat că majorarea valorilor cadastrale nu duce automat la creșterea impozitelor, iar impactul final asupra contribuabililor va depinde de deciziile adoptate la nivelul fiecărei autorități publice locale.

Anterior, directorul Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru, Ivan Danii, a avertizat că, în urma evaluării și reevaluării bunurilor imobile, impozitul pe imobil ar putea crește chiar și de până la trei ori, în cazul în care autoritățile publice locale nu vor ajusta coeficienții de impozitare.

În prezent cota minimă a impozitului pe imobil este de 0,05%, iar în Chișinău – 0,185%.