„Nu sunt achitate de consumatori”. ANRE, despre salariile, ajutoarele și primele de la Energocom

14 Sept. 2026, 15:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
14 Sept. 2026, 15:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) respinge acuzațiile potrivit cărora în prețul reglementat al gazelor naturale ar fi incluse cheltuieli nejustificate ale furnizorilor. Precizările vin după o investigație jurnalistică privind veniturile conducerii și angajaților mai multor întreprinderi de stat, printre care și Energocom, inclusiv sporurile și primele care majorează considerabil salariile acestora.

ANRE susține că, la calcularea tarifului, acceptă doar cheltuielile „justificate și necesare” pentru activitatea reglementată.

„În ceea ce privește cheltuielile de salarizare ale angajaților din sectoarele energetice reglementate, ANRE ia în calcul în scop tarifar doar plățile obligatorii aferente personalului necesar desfășurării activității reglementate, determinate în baza criteriilor prevăzute de cadrul normativ. Premiile unice, ajutoarele materiale, tichetele de masă, alte stimulente și plăți care nu au caracter obligatoriu nu sunt incluse de ANRE în cheltuielile de salarizare recunoscute în scop tarifar”, precizează Agenția.

Mai mult, ANRE afirmă că salariile care depășesc valorile acceptate de instituție nu sunt incluse în prețul gazelor și nu sunt achitate de consumatori.

„Diferențele dintre cheltuielile efective ale întreprinderii și cele acceptate în scop tarifar nu sunt achitate de consumatori prin prețul reglementat”, se arată în reacția ANRE.

Agenția precizează și că remunerațiile membrilor consiliilor de observatori ale întreprinderilor energetice nu sunt recunoscute în scop tarifar.

Totodată, ANRE subliniază că „nu orice cheltuială efectuată de furnizor este suportată de consumator prin prețul reglementat”, iar costurile considerate nejustificate sunt excluse din calculul tarifului.

29 Oct. 2026, 16:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
29 Oct. 2026, 16:36 // Actual //  Grîu Tatiana

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.