Gaura din comerțul exterior crește! Doar 34 de euro din 100 sunt acoperiți de exporturi

Comerțul exterior al Republicii Moldova s-a majorat în primele șapte luni ale anului 2026, însă dezechilibrul dintre exporturi și importuri rămâne mare. Deși exporturile au crescut mai repede decât importurile, deficitul comercial a ajuns la 3,87 miliarde de euro, cu aproape 180 de milioane de euro mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, arată datele Biroului Național de Statistică.

În șapte luni ale anului 2026, Republica Moldova a exportat mărfuri în valoare de 1,97 miliarde de euro, în creștere cu 11,7% față de aceeași perioadă din 2025. Importurile au fost însă de aproape trei ori mai mari și au ajuns la 5,84 miliarde de euro, după un avans de 7,1%.

Un detaliu care arată dimensiunea dezechilibrului este gradul de acoperire a importurilor prin exporturi. Este vorba de doar 33,7%. Cu alte cuvinte, la fiecare 100 de euro cheltuiți pentru mărfuri importate, exporturile aduc înapoi mai puțin de 34 de euro. Indicatorul s-a îmbunătățit cu 1,4 puncte procentuale față de anul trecut, dar rămâne redus.

Luna iulie a venit cu creștere a exporturilor. Moldova a vândut peste hotare mărfuri de 319,4 milioane de euro, cu 16,6% mai mult decât în iunie și cu 7,7% peste nivelul din iulie 2025. Importurile din aceeași lună au ajuns însă la 856,5 milioane de euro, astfel încât deficitul comercial lunar a fost de 537,1 milioane de euro.

Exporturile autohtone au avut o evoluție mai bună decât reexporturile. Mărfurile produse în Republica Moldova au generat 1,57 miliarde de euro, cu 15,6% mai mult decât în primele șapte luni din 2025 și au reprezentat aproape 80% din totalul exporturilor. În schimb, reexporturile au scăzut cu 1,3%, până la 401,5 milioane de euro.

Agricultura a fost unul dintre principalii motoare ai creșterii. Exporturile de cereale și produse pe bază de cereale au crescut de 1,7 ori, cele de semințe și fructe oleaginoase cu 21,9%, iar exporturile de grăsimi și uleiuri vegetale s-au majorat de 2,3 ori. Totodată, livrările de legume și fructe au crescut cu 18,3%.

În sens opus, exporturile de energie electrică s-au prăbușit cu 41%, cele de băuturi alcoolice și nealcoolice au scăzut cu 10,2%, iar livrările de vehicule rutiere au coborât cu 18,7%.

Și geografia exporturilor s-a modificat. Astfel, livrările către Germania au crescut de 1,7 ori, cele către Ungaria de 1,9 ori, iar exporturile către Liban s-au majorat de 2,2 ori, în special datorită livrărilor de porumb și bovine vii. În același timp, exporturile către Spania s-au prăbușit cu 68,4%, iar cele către Statele Unite cu 31,7%.

România rămâne detașat principala piață pentru mărfurile moldovenești, cu 28,3% din totalul exporturilor. Urmează Turcia cu 12,1%, Italia cu 10,1%, Cehia cu 8%, Ucraina cu 7,3% și Germania cu 5,4%. Primele șase piețe absorb împreună peste 71% din exporturile Republicii Moldova.

Pe partea de importuri, România este tot principalul furnizor, cu 23,2% din total, urmată de China cu 14,2%, Ucraina cu 9,2%, Germania cu 6,9% și Turcia cu 6,5%. Un salt spectaculos apare în cazul importurilor din Argentina, care au crescut de 9,3 ori, și al celor din Egipt, majorate de 3,5 ori.

Energia continuă să ocupe o parte din importuri. Gazele și produsele industriale obținute din gaz reprezintă 9,9% din totalul importurilor, iar petrolul și produsele petroliere încă 9,7%. Importurile de produse petroliere au crescut cu 25,2%, cele de gaze cu 9,3%, iar cele de îngrășăminte minerale sau chimice cu 31%.

Uniunea Europeană rămâne principalul partener comercial al Republicii Moldova. Aproximativ 65,3% din exporturi au mers către UE, în timp ce 54,6% din importuri au venit din statele comunitare. Chiar și în relația cu UE, însă, balanța comercială a Moldovei a rămas puternic negativă, cu un deficit de 1,9 miliarde de euro în primele șapte luni ale anului.

#deficit #import #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.