Gaura din comerțul exterior crește! Doar 34 de euro din 100 sunt acoperiți de exporturi

Comerțul exterior al Republicii Moldova s-a majorat în primele șapte luni ale anului 2026, însă dezechilibrul dintre exporturi și importuri rămâne mare. Deși exporturile au crescut mai repede decât importurile, deficitul comercial a ajuns la 3,87 miliarde de euro, cu aproape 180 de milioane de euro mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, arată datele Biroului Național de Statistică.

În șapte luni ale anului 2026, Republica Moldova a exportat mărfuri în valoare de 1,97 miliarde de euro, în creștere cu 11,7% față de aceeași perioadă din 2025. Importurile au fost însă de aproape trei ori mai mari și au ajuns la 5,84 miliarde de euro, după un avans de 7,1%.

Un detaliu care arată dimensiunea dezechilibrului este gradul de acoperire a importurilor prin exporturi. Este vorba de doar 33,7%. Cu alte cuvinte, la fiecare 100 de euro cheltuiți pentru mărfuri importate, exporturile aduc înapoi mai puțin de 34 de euro. Indicatorul s-a îmbunătățit cu 1,4 puncte procentuale față de anul trecut, dar rămâne redus.

Luna iulie a venit cu creștere a exporturilor. Moldova a vândut peste hotare mărfuri de 319,4 milioane de euro, cu 16,6% mai mult decât în iunie și cu 7,7% peste nivelul din iulie 2025. Importurile din aceeași lună au ajuns însă la 856,5 milioane de euro, astfel încât deficitul comercial lunar a fost de 537,1 milioane de euro.

Exporturile autohtone au avut o evoluție mai bună decât reexporturile. Mărfurile produse în Republica Moldova au generat 1,57 miliarde de euro, cu 15,6% mai mult decât în primele șapte luni din 2025 și au reprezentat aproape 80% din totalul exporturilor. În schimb, reexporturile au scăzut cu 1,3%, până la 401,5 milioane de euro.

Agricultura a fost unul dintre principalii motoare ai creșterii. Exporturile de cereale și produse pe bază de cereale au crescut de 1,7 ori, cele de semințe și fructe oleaginoase cu 21,9%, iar exporturile de grăsimi și uleiuri vegetale s-au majorat de 2,3 ori. Totodată, livrările de legume și fructe au crescut cu 18,3%.

În sens opus, exporturile de energie electrică s-au prăbușit cu 41%, cele de băuturi alcoolice și nealcoolice au scăzut cu 10,2%, iar livrările de vehicule rutiere au coborât cu 18,7%.

Și geografia exporturilor s-a modificat. Astfel, livrările către Germania au crescut de 1,7 ori, cele către Ungaria de 1,9 ori, iar exporturile către Liban s-au majorat de 2,2 ori, în special datorită livrărilor de porumb și bovine vii. În același timp, exporturile către Spania s-au prăbușit cu 68,4%, iar cele către Statele Unite cu 31,7%.

România rămâne detașat principala piață pentru mărfurile moldovenești, cu 28,3% din totalul exporturilor. Urmează Turcia cu 12,1%, Italia cu 10,1%, Cehia cu 8%, Ucraina cu 7,3% și Germania cu 5,4%. Primele șase piețe absorb împreună peste 71% din exporturile Republicii Moldova.

Pe partea de importuri, România este tot principalul furnizor, cu 23,2% din total, urmată de China cu 14,2%, Ucraina cu 9,2%, Germania cu 6,9% și Turcia cu 6,5%. Un salt spectaculos apare în cazul importurilor din Argentina, care au crescut de 9,3 ori, și al celor din Egipt, majorate de 3,5 ori.

Energia continuă să ocupe o parte din importuri. Gazele și produsele industriale obținute din gaz reprezintă 9,9% din totalul importurilor, iar petrolul și produsele petroliere încă 9,7%. Importurile de produse petroliere au crescut cu 25,2%, cele de gaze cu 9,3%, iar cele de îngrășăminte minerale sau chimice cu 31%.

Uniunea Europeană rămâne principalul partener comercial al Republicii Moldova. Aproximativ 65,3% din exporturi au mers către UE, în timp ce 54,6% din importuri au venit din statele comunitare. Chiar și în relația cu UE, însă, balanța comercială a Moldovei a rămas puternic negativă, cu un deficit de 1,9 miliarde de euro în primele șapte luni ale anului.

#deficit #import #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) respinge acuzațiile potrivit cărora în prețul reglementat al gazelor naturale ar fi incluse cheltuieli nejustificate ale furnizorilor. Precizările vin după o investigație jurnalistică privind veniturile conducerii și angajaților mai multor întreprinderi de stat, printre care și Energocom, inclusiv sporurile și primele care majorează considerabil salariile acestora.

ANRE susține că, la calcularea tarifului, acceptă doar cheltuielile „justificate și necesare” pentru activitatea reglementată.

„În ceea ce privește cheltuielile de salarizare ale angajaților din sectoarele energetice reglementate, ANRE ia în calcul în scop tarifar doar plățile obligatorii aferente personalului necesar desfășurării activității reglementate, determinate în baza criteriilor prevăzute de cadrul normativ. Premiile unice, ajutoarele materiale, tichetele de masă, alte stimulente și plăți care nu au caracter obligatoriu nu sunt incluse de ANRE în cheltuielile de salarizare recunoscute în scop tarifar”, precizează Agenția.

Mai mult, ANRE afirmă că salariile care depășesc valorile acceptate de instituție nu sunt incluse în prețul gazelor și nu sunt achitate de consumatori.

„Diferențele dintre cheltuielile efective ale întreprinderii și cele acceptate în scop tarifar nu sunt achitate de consumatori prin prețul reglementat”, se arată în reacția ANRE.

Agenția precizează și că remunerațiile membrilor consiliilor de observatori ale întreprinderilor energetice nu sunt recunoscute în scop tarifar.

Totodată, ANRE subliniază că „nu orice cheltuială efectuată de furnizor este suportată de consumator prin prețul reglementat”, iar costurile considerate nejustificate sunt excluse din calculul tarifului.

#salarii și prime #tarif la gaz #Energocom #ANRE