100 de mii de tone de sfeclă de zahăr nerecoltate: agricultorii estimează pierderi de până la 90 de milioane de lei

13 Mart. 2026, 12:28
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Grîu Tatiana
13 Mart. 2026, 12:28 // Bani și Afaceri //  Grîu Tatiana

Circa 100 de mii de tone de sfeclă de zahăr au rămas nerecoltate și au putrezit pe câmpurile din nordul Republicii Moldova, după ce ploile din toamnă și înghețurile timpurii din iarnă au făcut imposibilă intrarea utilajelor pe teren.

Potrivit estimărilor producătorilor, aproximativ 2 mii de hectare de sfeclă nu au mai fost recoltate, ceea ce a generat pierderi semnificative pentru agricultori. Președintele Asociației cultivatorilor de sfeclă de zahăr, Alexei Chiriac, spune că unele gospodării nu au reușit să valorifice deloc producția, notează agroexpert.md.

„Au rămas nerecoltate aproape 2 mii de hectare, iar în jur de 100 de mii de tone de sfeclă putrezesc în pământ, ceea ce ar însemna pierderi de minimum 80–90 de milioane de lei”, a declarat Chiriac. Potrivit lui, chiar și acolo unde sfecla a fost recoltată iarna, conținutul de zahăr a fost redus, iar prețul obținut la fabrică a fost mai mic.

Problemele au afectat și industria de procesare. Reprezentantul unei companii producătoare de zahăr, Nicolae Ciubuc, afirmă că fabricile au lucrat mult sub capacitate din cauza lipsei de materie primă.

„Am avut doi ani la rând circumstanțe extrem de dificile pentru industria zahărului. A rămas în câmp un volum mare de sfeclă care nu mai poate fi prelucrată”, a menționat Ciubuc.

El a adăugat că, pe lângă pierderile agricultorilor, venitul ratat pentru industrie ar putea ajunge la aproximativ 200 de milioane de lei, iar autoritățile și companiile analizează posibile măsuri de sprijin pentru producători.

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.