MAI a ars 123 de milioane pe mașini: Auditul a găsit vehicule defecte, trasee fără control și alimentări suspecte

03 Iun. 2026, 17:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
03 Iun. 2026, 17:46 // Actual //  Grîu Tatiana

Peste 600 de milioane de lei au fost contabilizate eronat, subevaluate sau raportate necorespunzător la Ministerul Afacerilor Interne, arată auditul Curții de Conturi pentru anul 2025. Auditorii au descoperit active înregistrate greșit de 260 de milioane de lei, patrimoniu subevaluat cu 189 de milioane lei, granturi supraevaluate cu 156 de milioane de lei și alte milioane raportate eronat în cheltuieli și reparații.

Raportul scoate la iveală și probleme în gestionarea parcului auto al MAI. La sfârșitul anului trecut, ministerul administra 3417 mijloace de transport, dintre care 405 erau nefuncționale, iar aproape 1247 de vehicule funcționale nu aveau sisteme GPS instalate. În același timp, cheltuielile pentru parcul auto au ajuns la 123,1 milioane de lei, dintre care 93,2 milioane pentru combustibil și lubrifianți, iar 29,8 milioane pentru întreținere și asigurare. Curtea de Conturi a constatat utilizarea parțială a sistemului GPS, neconcordanțe între datele GPS și foile de parcurs, depășiri ale limitelor de parcurs și chiar cheltuieli pentru alimentarea unor mașini declarate nefuncționale.

Auditul mai arată că MAI nu a înregistrat în evidența contabilă 45 de edificii cu suprafața totală de peste 51 de mii de metri pătrați, iar în gestiunea ministerului figurau active uzate moral și fizic în valoare de 141 de milioane de lei, inclusiv clădiri abandonate, construcții nefinalizate și proiecte nevalorificate. Auditorii au identificat 51 de clădiri neutilizate sau aflate într-o stare avansată de degradare, dar și construcții abandonate de ani de zile, inclusiv o remiză de pompieri din Revaca, unde lucrările sunt blocate de peste 14 ani.

O altă problemă majoră a fost depistată la proiectul de dotare cu autospeciale pentru stingerea incendiilor, finanțat printr-un grant oferit de Agenția Japoneză de Cooperare Internațională. Potrivit Curții de Conturi, operațiunile financiare aferente proiectului, realizate în perioada 2022–2024, au fost recunoscute integral abia în 2025, după recepționarea autospecialelor. În rezultat, veniturile din granturi au fost supraevaluate cu 156,1 milioane de lei, iar cheltuielile – cu 3,4 milioane de lei.

Probleme persistă și la înregistrarea bunurilor la cadastru. Deși MAI a întreprins unele măsuri în 2025, la finalul anului rămâneau neînregistrate 247 de clădiri și 13 terenuri.

Raportul mai arată că infrastructura sistemului TETRA, utilizat pentru comunicațiile operative ale Poliției de Frontieră și ale Serviciului 112, figurează juridic în patrimoniul unei companii private, deși este utilizată de stat. Mai mult, bunuri strategice estimate la 31,2 milioane de lei au fost puse sub sechestru într-un litigiu comercial pentru datorii de circa 2,3 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

03 Iun. 2026, 17:37
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Iun. 2026, 17:37 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Turismul trebuie tratat ca un sector economic strategic, iar dezvoltarea acestuia necesită mecanisme clare de coordonare, dialog permanent cu autoritățile și o reprezentare instituțională mai puternică. Acestea sunt principalele concluzii ale Conferinței naționale pentru dezvoltarea turismului intern și ale Forumului internațional privind competențele în turism, desfășurate la Chișinău.

Coordonatorul Platformei Naționale pentru Turism, Sergiu Manea, președinte al Asociației Patronale a Industriei Turismului din Moldova a declarat că sectorul are nevoie de coordonare și de continuitate în politicile publice. „Conferința din 26 mai a arătat că turismul Republicii Moldova are potențial, oameni, idei și are parteneri. Avem nevoie acum de coordonare, responsabilitate politică, finanțare, date, instituții funcționale și un dialog permanent între autorități și sector. Turismul nu este doar despre călătorii. Turismul este despre oameni, comunități, economie, patrimoniu și încredere”, a declarat acesta în cadrul unei conferințe de presă la IPN.

Participanții la conferință au anunțat că vor transmite Guvernului mai multe propuneri pentru dezvoltarea sectorului. Printre acestea se numără desemnarea unui secretar de stat responsabil de turism, crearea unui grup de lucru dedicat domeniului în cadrul Consiliului Economic pe lângă prim-ministru și elaborarea unei foi de parcurs pentru perioada 2026-2031.

Un alt subiect abordat în cadrul conferinței a fost necesitatea actualizării Legii turismului din 2006, considerată depășită în raport cu noile realități economice și cu procesul de integrare europeană. Participanții au pledat și pentru dezvoltarea turismului intern, a rutelor turistice și a mecanismelor de finanțare destinate destinațiilor și afacerilor din domeniu.

Președinta Asociației Naționale a Turismului de Afaceri și Industrial, Svetlana Cazac, a declarat că Platforma Națională pentru Turism urmărește consolidarea unei voci comune a sectorului. „Scopul nostru este să ne unim și forța noastră este într-o voce consolidată a sectorului și într-un dialog permanent cu autoritățile pentru rezultate concrete și vizibile”, a menționat aceasta.

Participanții susțin că următorul pas îl reprezintă inițierea discuțiilor cu Guvernul și Parlamentul asupra recomandărilor formulate, precum și extinderea cooperării cu partenerii europeni în contextul Planului de aderare la Uniunea Europeană și al Planului de Creștere pentru Republica Moldova.

Turism by banimdbanimd