14 antreprenori din regiunea Cahul au primit granturi în valoare de la 15.000 până la 30.000 euro. Lista beneficiarilor

14 antreprenori din regiunea Cahul au primit granturi în valoare de la 15.000 până la 30.000 euro fiecare, asistență oferită de Uniunea Europeană pentru dezvoltarea sectorului privat în cadrul celui de-al doilea apel de granturi lansat de Programul „EU4Moldova: Regiuni-cheie”, implementat de PNUD și UNICEF. Totodată, au fost oferite certificate de grant în valoare de până la 20.000 euro fiecare pentru două organizații non-guvernamentale și suport în valoare de 1620 euro fiecare pentru trei asociații obștești din regiunea Cahul.

De asistență au beneficiat șapte companii existente și șapte start-up-uri din regiunea Cahul. Banii oferiți de UE vor fi folosiți pentru achiziționarea de echipamente, bunuri, lucrări și servicii în scopul dezvoltării afacerilor, creării de noi locuri de muncă și sporirea atractivității regiunii pentru noi investiții. Programul de granturi va fi însoțit și de activități de mentorat și instruiri gratuite, pentru a stimula cultura antreprenorială a regiunii-cheie.

Beneficiarii programului de granturi pentru business, ediția a doua, acoperă domenii diverse de activitate: agricultură, turism, patiserie, croitorie, materiale de construcție ș.a. În total, afacerile susținute vor crea peste 100 noi locuri de muncă permanente şi sezoniere în regiunea Cahul.

Unul dintre beneficiari este și Piotr Mihov din satul Burlacu, raionul Cahul. Fermierul cultivă șase soiuri de struguri de masă și administrează 1855 ha de teren agricol, dintre care doar 3,8 ha este irigat prin picurare. Grantul în valoare de 29.500 euro obținut, dar și contribuția proprie, va fi investit în achiziționarea unui sistem de irigare prin picurare pentru suprafața de 30 ha de viță de vie.

Un al câștigător al concursului de granturi este și Asociația Obștească „Luceafărul Sudic” fondată în anul anul 2019, în municipiul Cahul care oferă asistență persoanelor social-vulnerabile. Grantul obținut va contribui la dezvoltarea serviciilor sociale în rândul persoanelor vulnerabile.

Câștigătorii celui de-al doilea apel de granturi lansat în luna mai 2021 de Programul „EU4Moldova: Regiuni-cheie” au fost selectați în cadrul unui concurs la care s-au înscris 106 antreprenori din regiunile Cahul și Ungheni.

Valoarea totală a granturilor destinate mediului de afaceri din regiunile Cahul și Ungheni care vor fi oferite în perioada 2020-2024 în cadrul Programului „EU4Moldova: Regiuni-cheie” este de aproximativ 1,7 mln. euro, iar sectorul asociativ va beneficia de suport financiar și tehnic în valoare de aproximativ 90 mii euro.

Lista companiilor beneficiare de grant pentru regiunea Cahul poate fi accesată aici.

Lista ONG-urilor beneficiare de grant pentru regiunea Cahul poate fi accesată aici.

Lista ONG-urilor care vor beneficia de asistență tehnică/financiară pentru regiunea Cahul poate fi accesată aici.

#regiunea cahul #Granturi #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.