15 milioane euro de la BERD pentru modernizarea CET-NORD de la Bălți. Proiectul a fost votat în două lecturi

Republica Moldova se împrumută cu 15 milioane de euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pentru a reabilita Centrala Electrică cu Termoficare Nord (SA „CET-Nord”) din municipiul Bălți. Un proiect de lege în acest sens a fost aprobat în ambele lecturi de către deputați, în cadrul ședinței plenare de astăzi, 14 aprilie, astfel, fiind ratificat Acordul de împrumut dintre Republica Moldova și BERD în vederea realizării proiectului „Sistemul termoenergetic al municipiului Bălți SA CET-Nord” – Faza II”.

Valoarea Acordului de împrumut este de 15 milioane euro, cu o durată de implementare de 3 ani (2022 – 2024). În urma modernizării, bălțenii vor achita mai puțin pentru energia termică.

Banii vor fi investiți pentru următoarele lucrări:

furnizarea și instalarea punctelor termice individuale (PTI);
implementarea sistemului de distribuție pe orizontală a agentului termic și a apei calde pentru blocurilor locative;
construcția unui rezervor de acumulare a energiei termice (la nivel de SACET);
modernizarea instalațiilor de tratare a apei;
implementarea sistemului SCADA;
furnizarea softului de modelare termohidraulică (GIS).

Schimbările care vor avea loc din punct de vedere economic și social sunt:

peste 22 mii de apartamente vor fi conectate la sistemul de distribuție pe orizontală a energiei termice și la serviciile de apă caldă;
economiile de energie vor constitui 14 826 Gcal/an;
producerea de energie termică va crește cu 17 % sau 33 942 Gcal;
producerea de energie electrică va crește cu 32% sau 36 791 MWh/an;·
proiectul va contribui la reducerea emisiile de CO2 cu 23 681 tone/an.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.