17 august 1998 – Zi neagră pentru Moldova în urma crizei financiare din Rusia

17 Aug. 2024, 10:57
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Aug. 2024, 10:57 // Actual //  bani.md

Pe 17 august 1998, Federația Rusă a anunțat încetarea deservirii datoriei interne și externe, intrând în default tehnic. Criza a izbucnit brusc și devastator, prăbușind băncile, cursul rublei și întreaga economie. Moldova, al cărei comerț exterior depindea în proporție de peste 80% de Rusia, a fost grav afectată. Mărfuri și plăți de peste 200 de milioane de dolari au rămas blocate în Rusia, o sumă uriașă pentru acele vremuri, și care nu a mai fost recuperată niciodată.

Fostul premier și actual om de afaceri, Ion Sturza, a rememorat acea perioadă dificilă într-o postare pe Facebook, subliniind impactul devastator pe care l-a avut criza asupra Moldovei. Spațiul informațional comun, amplificat de televiziunile rusești, a declanșat panica și haosul în rândul populației, care a fost martoră la scene de disperare și lipsuri elementare.

„Ne-am dat foarte repede seama că valul care vine riscă să strivească cu totul Republica Moldova. Trebuia să acționăm rapid și cu fermitate. Dar cu ce aliați? Iurie Roșca și ortacii lui au blocat orice discuție și măsuri la nivel politic. Președintelui Lucinschii i s-au aburit ochelarii; Guvernatorul BNM cânta opere în stufiș la Holercani; FMI, BM – dolce vita în vacanță la Miami,” a scris Sturza.

În acest context, Sturza, împreună cu ministrul finanțelor de atunci, Arapu, și viceguvernatorul BNM, Ursu, au elaborat un plan anticriză în mare secret. Obiectivul principal a fost evitarea default-ului și salvarea sistemului bancar național. Decizia de a stopa toate plățile, inclusiv salariile și pensiile, pentru a proteja băncile și depunerile populației, a fost asumată de Sturza personal. Măsuri precum alimentarea nelimitată a caselor de schimb cu valută și aducerea zilnică de numerar de la Frankfurt au fost esențiale pentru stabilizarea situației.

„Panica și lipsa de reacție din zona politică ne-a permis să demarăm un șir de reforme cruciale: bugetar-fiscală, deetatizarea proprietății de stat, privatizarea pământului, reforma teritorială și multe altele,” a explicat Sturza.

Grație acestor măsuri, Moldova a fost singura țară din spațiul ex-sovietic care nu a intrat în incapacitate de plată, menținând sistemul financiar intact. Leul moldovenesc s-a depreciat, dar controlat și mult mai puțin decât rubla rusească.

Sturza reflectează acum asupra acelei perioade, subliniind lecțiile învățate: „Dacă ai decis, mergi până la capăt, fără ezitare!” El vede în acea criză o lecție importantă pentru cei care privesc cu nostalgie spre trecutul comun cu Rusia și subliniază că Moldova, desprinsă de influența rusă, a evitat soarta tragică a regiunilor precum Donbas.

„August liniștit!”, a încheiat Sturza mesajul său, subliniind importanța deciziilor luate atunci și lecțiile care rămân valabile și astăzi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

29 Oct. 2026, 16:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
29 Oct. 2026, 16:36 // Actual //  Grîu Tatiana

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.