1,85 miliarde de lei pe chimicale. Cât îi costă pe fermieri lupta cu buruienile și bolile

Agricultura Moldovei a consumat pesticide de aproape 1,85 miliarde de lei în sezonul 2025/2026, potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija.

Datele arată că, în perioada 1 septembrie 2025 – 15 mai 2026, Republica Moldova a importat 9.271 de tone de produse fitosanitare în valoare totală de 1,846 miliarde de lei, inclusiv TVA și taxe vamale.

Cea mai mare pondere valorică a revenit fungicidelor, pentru care fermierii au achitat peste 810 milioane de lei, echivalentul a 44% din întreaga piață a pesticidelor. În schimb, erbicidele au dominat după volum, cu 3.311 tone importate și o valoare de 631 milioane de lei.

Potrivit economistului, importurile de erbicide s-au concentrat în special în lunile februarie-aprilie 2026, când au fost aduse în țară 2.221 de tone, adică două treimi din volumul anual. Martie a reprezentat luna de vârf, cu aproape 950 de tone importate și achiziții de peste 204 milioane de lei.

Analiza evidențiază că glifosatul rămâne cea mai utilizată substanță activă pe piața moldovenească, aproape 30% din erbicidele importate fiind produse pe această bază. Totuși, adevărata presiune asupra bugetelor fermierilor vine din erbicidele selective utilizate la porumb, cereale, floarea-soarelui și soia, unde prețurile pot ajunge la câteva mii de lei pentru un kilogram de produs.

Iurie Rija subliniază că pentru aceeași substanță activă diferențele de preț dintre produse pot varia de la 1,5 până la 15 ori. În unele cazuri, alegerea unor alternative mai accesibile ar putea reduce costurile cu sute de lei la hectar și ar genera economii de zeci sau chiar sute de mii de lei pentru exploatațiile agricole mari.

Analiza mai arată că piața pesticidelor este concentrată în mâinile câtorva importatori. Primele patru companii controlează peste 37% din valoarea totală a importurilor de produse fitosanitare și aproape 41% din segmentul erbicidelor.

Potrivit economistului, cele 1,85 miliarde de lei investite în pesticide în mai puțin de nouă luni echivalează cu aproximativ 1.000 de lei pentru fiecare hectar arabil din Republica Moldova, nivel comparabil cu media europeană pentru culturile de câmp, dar care ridică întrebări privind rentabilitatea unor culturi și necesitatea optimizării costurilor în agricultură.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#erbicide #chimicale #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.