Locuințele moldovenilor, amenințate de un nou val de taxe! Finanțele pregătesc plafonarea

03 Iun. 2026, 12:47
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Iun. 2026, 12:47 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, susține plafonarea cotei maxime a impozitului pe bunurile imobile la cel mult 1%, pentru a preveni majorările excesive operate de unele autorități publice locale și pentru a proteja populația și mediul de afaceri.

Gavriliță a precizat că Ministerul Finanțelor a purtat discuții cu reprezentanții autorităților locale privind modificarea mecanismului de impozitare a proprietăților imobiliare, după ce unii deputați au propus eliminarea pragului inferior al cotei de impozitare.

„Am convenit că, mai degrabă, nu renunțăm la plafonul de jos, dar intervenim asupra plafonului de sus. Riscul pentru populație și pentru mediul de afaceri nu este atunci când impozitul este de 0,3% sau 0,5%. Riscul apare atunci când unele autorități își permit să vină cu impozite de multe procente, mai ales peste noapte”, a declarat ministrul.

Potrivit acestuia, autoritățile analizează bunele practici existente și iau în calcul stabilirea unui plafon maxim de aproximativ 1% pentru impozitul pe bunurile imobile.

„Nu cred că trebuie să depășească 1%, ca să nu admitem mai multe abuzuri în care se crește și la 4%, și la 5%, și mai mult”, a afirmat Gavriliță.

Declarațiile vin în contextul în care directorul Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru, Ivan Danii, a avertizat anterior că reevaluarea bunurilor imobile ar putea duce la majorarea de până la trei ori a impozitului pe proprietate, dacă autoritățile locale nu vor ajusta coeficienții de impozitare.

În prezent, cota minimă a impozitului pe bunurile imobile este de 0,05%, iar în municipiul Chișinău aceasta constituie 0,185%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

14 Iun. 2026, 08:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Iun. 2026, 08:54 // Actual //  Ursu Victor

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!