Moldova a găsit „mina de aur” energetică. 172 de milioane de dolari nu mai pleacă peste hotare

Economia Republicii Moldova economisește anual peste 170 de milioane de dolari datorită energiei regenerabile produse local, iar această industrie a devenit unul dintre cele mai eficiente instrumente de reducere a deficitului comercial al țării. Concluzia aparține economistului Veaceslav Ioniță.

Potrivit analizei, în primul trimestru al anului 2026, producția anualizată de energie electrică din surse regenerabile a ajuns la 1,2 miliarde kWh. Dacă această cantitate nu ar fi fost produsă în Republica Moldova, ea ar fi trebuit importată, iar la prețurile actuale valoarea acesteia este estimată la circa 172 milioane de dolari.

Astfel, economia națională nu mai este nevoită să cheltuie anual peste 170 de milioane de dolari pentru importul energiei electrice, ceea ce contribuie direct la îmbunătățirea balanței comerciale prin substituirea importurilor.

Datele arată o creștere spectaculoasă în ultimii șase ani. Dacă în 2020 valoarea energiei regenerabile care înlocuia importurile era de doar 3,6 milioane de dolari, în 2026 aceasta a urcat la 172,3 milioane de dolari, de aproape 50 de ori mai mult.

Potrivit economistului, această evoluție a fost determinată atât de majorarea de peste 15 ori a producției de energie regenerabilă, cât și de creșterea de aproape trei ori a prețului energiei electrice importate. În consecință, fiecare kilowatt-oră produs în Republica Moldova generează economii tot mai mari pentru economie.

În termeni financiari, cei 172 de milioane de dolari înseamnă aproximativ 3 miliarde de lei care rămân anual în circuitul economic intern și se transformă în investiții, salarii, taxe și dezvoltarea unui sector economic nou.

Veaceslav Ioniță subliniază că valoarea energiei electrice produse local și care substituie importurile depășește în prezent exporturile anuale ale unor categorii tradiționale de produse moldovenești, ceea ce transformă sectorul regenerabilelor într-un factor important pentru consolidarea securității energetice și reducerea deficitului comercial.

Economistul consideră că evoluția din ultimii ani indică o transformare structurală a economiei Republicii Moldova, iar energia regenerabilă a devenit deja una dintre cele mai importante contribuții la îmbunătățirea poziției externe a țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#productie #economie #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.