Cum a pus mâna un oligarh rus pe o insulă strategică din Finlanda

15 Oct. 2021, 04:10
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Oct. 2021, 04:10 // Actual //  bani.md

Chestiunea „pașapoartelor de aur“ revine în acualitate. Un oligarh rus cumpără terenuri în Finlanda beneficiind de un astfel de document eliberat de Cipru, scrie ziare.com.

Vânzarea de pământ într-o zonă importantă din punct de vedere strategic din Finlanda către un oligarh rus a adus din nou în actualitate problemele care apar atunci când unele țări din UE acordă „pașapoarte de aur” cetățenilor străini.

În 2020, Igor Kesaev, numărul 727 pe lista miliardarilor Forbes pe 2021, a cumpărat o insulă mare în estul Finlandei. Folosind un pașaport cipriot, magnatul cu o avere de aproximativ 1,2 miliarde de euro, a reușit să ocolească procedura de autorizare din partea Ministerului Apărării finlandez, necesară pentru o astfel de tranzacție.

Despre Kesaev se spune că ar controla 70% din piața rusească a tutunului, fiind cunoscut și ca traficant de arme. Potrivit Global Intelligence Files, publicate de Wikileaks și ziarul rus Novaia Gazeta, Kesaev a menținut legături strânse cu mafia și serviciile de securitate ruse, FSB și GRU.

Aceste legături au alarmat Ministerul Apărării din Finlanda, deoarece aparatul de stat rus are reputația de a folosi oligarhi ca momeli în scopuri politice și strategice. După achiziție, oligarhul a construit pe insulă mai mult clădiri, precum și o platformă de aterizare pentru elicoptere, care nu era în planul inițial. Fantomele din Crimee și „omuleții verzi“ neidentificați au revenit în memoria finladezilor.

Povestea se repetă. În 2018, autoritățile finlandeze au făcut un raid asupra unui grup de insule din vestul țării. Tot un oligarh rus, Pavel Melnikov, le achiziționase și construise acolo locuințe și alte infrastructuri disproporționat de mari. Acuzat de spălare de bani, Melnikov a vândut insulele.

De data aceasta, Ministerul Apărării va monitoriza îndeaproape ce se întâmplă pe insula din estul Finlandei. Legea finlandeză permite exproprierea dacă securitatea țării este compromisă.

La nivelul UE, se ridică voci împotriva sistemelor de acordare a pașapoartelor în schimbul unor investiții, așa numitele „pașapoarte de aur“ eliberate de unele țări membre precum Cipru, Grecia, Bulgaria, Malta și Portugalia.

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.