300 de milioane de euro de la UE: pentru economie, infrastructură și educație

28 Iun. 2025, 17:33
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
28 Iun. 2025, 17:33 // Actual //  Ursu Victor

Moldovenii vor beneficia de o primă tranșă de 300 de milioane de euro din partea Uniunii Europene, bani destinați dezvoltării infrastructurii, sprijinirii întreprinderilor mici și mijlocii, dar și investițiilor în educație și alte domenii-cheie. Declarațiile au fost făcute de președinta Maia Sandu în cadrul emisiunii NordNews LIVE, difuzată pe 26 iunie 2025.

„Ne dorim să impulsionăm creșterea economică. Știm cu toții că trecem printr-o perioadă complicată, atât din cauza războiului din apropiere, cât și a crizelor cu care ne-am confruntat. Avem mare nevoie de sprijin pentru economia noastră”, a declarat șefa statului.

Potrivit Maiei Sandu, o parte importantă din această finanțare va fi investită în dezvoltarea infrastructurii, esențială pentru atragerea investițiilor și crearea de locuri de muncă. De asemenea, vor fi sprijinite întreprinderile mici și mijlocii, pentru a le facilita accesul la finanțare. Alte fonduri vor fi alocate domeniului educației și altor sectoare care pot contribui la creșterea competitivității și productivității.

„Tot ceea ce ne poate ajuta să devenim mai competitivi, să creștem productivitatea muncii și, respectiv, să avem o economie mai puternică – care să ofere cetățenilor rezultate și standarde mai bune de viață”, a subliniat Maia Sandu.

Pe 9 mai, în cadrul vizitei comisarei europene pentru Extindere, Marta Kos, a fost lansat oficial Planul de Creștere pentru Moldova, cu o primă tranșă de 300 de milioane de euro. Președinta Maia Sandu a declarat că fondurile europene vor fi direcționate spre domenii esențiale pentru redresarea și dezvoltarea economică a țării.

14 Iun. 2026, 08:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Iun. 2026, 08:54 // Actual //  Ursu Victor

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!