Tichete de vacanță și turism digitalizat! Parlamentul dă undă verde unei revoluții în turismul moldovenesc

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat în lectură finală, pe 27 iunie 2025, modificările la Legea Turismului, marcând un moment considerat de referință pentru dezvoltarea industriei turistice autohtone. Potrivit președintelui Asociației Patronale a Industriei Turismului (APIT), Sergiu Manea, schimbările vin ca rezultat al unui efort comun între APIT, instituțiile de stat și partenerii de dialog, potrivit lui Sergiu Manea Președinte, Asociația Patronală a Industriei Turismului din Republica Moldova.

În opinia lui Manea, una dintre cele mai importante prevederi este recunoașterea juridică a Organizațiilor de Management al Destinației (OMD), care vor deveni parteneri oficiali ai administrațiilor locale în dezvoltarea și promovarea turismului. Totodată, au fost introduse tichetele de vacanță pentru angajați, valabile doar în structuri turistice din Republica Moldova, ceea ce va stimula direct consumul intern și economia locală.

„Legea mai prevede consolidarea cadrului de funcționare al Oficiului Național al Turismului (ONT), introducerea unui registru digital al operatorilor turistici, obligativitatea certificării pentru directorii de agenții de turism și susținerea digitalizării serviciilor din sector. De asemenea, terminologia legală a fost actualizată, înlocuindu-se termenul de „turoperator” cu „agenție tur-operatoare”, pentru o mai bună aliniere la standardele internaționale”, mai spune Sergiu Manea.

Printre propunerile importante ale APIT care nu au fost deocamdată incluse în lege se numără subordonarea directă a ONT către Guvern și crearea unui Fond Național pentru Turism, destinat promovării, dezvoltării produselor turistice și cofinanțării activității OMD-urilor.

„Este momentul să consolidăm ceea ce s-a obținut, dar și să continuăm eforturile pentru introducerea măsurilor rămase. Vom monitoriza implementarea noilor prevederi și vom propune măsuri concrete pentru a transforma această lege într-un adevărat motor de dezvoltare pentru turismul autohton”, a declarat Sergiu Manea, președintele APIT.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#aprobare #lege #turism

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.