Armata Rusiei e decimată! Câte războaie poate purta în paralel. Expert: Nici măcar o invadare a Moldovei nu e posibilă

03 Iul. 2022, 14:48
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Iul. 2022, 14:48 // Actual //  bani.md

Rusia şi-a făcut un obicei în a ameninţa pe oricine, însă mulţi se întreabă dacă are şi forţa să-şi ducă ameninţările până la capăt. Analistul militar Hari Bucur-Marcu consideră că Rusia nu poate deschide alte fronturi în paralel, după ce a aruncat în lupta cu Ucraina tot ce avea mai bun.

Rusia arată cu degetul spre toată lumea, iar oamenii lui Putin, în frunte cu fostul preşedinte Dmitri Medvedev şi cu liderul Agenţiei spaţiale ruse Roscosmos, Dmitri Rogozin, nu au ezitat să ameninţe ţări membre NATO, din România şi până în Marea Britanie.

Ruşii sunt nemulţumiţi de faptul că toate aceste state susţin Ucraina şi nu o dată au ameninţat cu repercusiuni dintre cele mai dure.    Analistul militar Hari Bucur – Marcu nu crede însă că ameninţările Moscovei vor depăşi acest stadiu. În opinia sa, Rusia nu ar fi capabilă să poarte un alt război în paralel cu cel din Ucraina. Mai mult, Rusia ar fi acum vulnerabilă în faţa unui atac din altă parte, după ce Putin a trimis tot ce avea mai bun în Ucraina, inclusiv trupele care staţionau în estul ţării şi asigurau graniţele de acolo. Azi, un atac din partea unei ţări precum China sau Japonia, altfel improbabil, i-ar găsi descoperiţi pe ruşi.

Cât de periculoasă e Rusia, de fapt „Din punct de vedere militar, nu există riscul ca Rusia să treacă la vreo acţiune militară ofensivă de invadare a altui stat din Europa. Acum, nici măcar o invadare a Moldovei nu este posibilă. Iar în ceea ce priveşte statele membre NATO ar fi cu totul alt tip de război decât ceea ce vedem în Ucraina. Ucrainenii au avut la dispoziţie numai opt ani în care să se pregătească şi s-au pregătit în stil european, euroatlantic. Le-au lipsit însă armele occidentale, pe care au început să le primească doar  de când a venit Trump.

Dar vă daţi seama că pentru Rusia un război cu ţările membre NATO ar fi totuşi altceva, iar şansele ruşilor ar fi undeva la zero. Deci nu se pune problema că am putea asista la încă o Ucraina. Dacă ar fi să mai invadeze alte ţări, ruşii s-ar îndrepta eventual spre Asia Centrală, dar acum nici măcar de asta nu e cazul”, spune Marcu.   România este în acest moment în siguranţă, la fel ca toate ţările NATO. Deşi ruşii ameninţă Estul continentului, nu au niciun argument, adaugă analistul. „Ruşii nu au pe unde şi nici cu ce să atace. De pe mare cu ce să atace? Cu ce nave le-au mai rămas pe acolo şi le ascund după Insula Şerpilor să nu le lovească ucrainenii? Nu văd cum ar putea să ameninţe România sau alte ţări din flancul estic”, explică el.

„Fazele sunt foarte clare. Unu este oprirea focului. În momentul de faţă nu vor ruşii să oprească focul sub nicio formă pentru că nu şi-au atins obiectivele. Ei vor face asta doar dacă vor reuşi să mai ia o parte din teritoriul Ucrainei şi să zică că este al lor. Ori asta nu se poate. A doua, din punct de vedere politic, după 9 mai, asta este intenţia lor, să radă de pe faţă pământului Ucraina. Ei şi-ar dori ca ucrainenii să nu mai aibă niciun loc în lume, iar asta înseamnă distrugere în continuare. De ce s-ar opri dacă vor să-şi distrugă duşmanul? Ori, dacă nu se opreşte focul nu se poate face niciun fel de negociere. Tipul asta de negociere de teritorii contra pace merge în Orientul Mijlociu unde a fost practicat fără succes, nu e o normă internaţională treaba asta. În contextul actual este inacceptabil ca cineva să recunoască un acord de pace în care Ucraina ar fi nevoită să cedeze teritorii că să fie lăsată în pace”, a concluzionat expertul, citat de adevărul.ro.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

Realitatea Live

09 Nov. 2025, 09:55
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
09 Nov. 2025, 09:55 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII