52 de milioane de euro de la UE pentru Republica Moldova. Cum vor fi utilizați banii

Uniunea Europeană anunță că va acorda încă 52 de milioane de euro pentru Republica Moldova. Banii sunt destinați pentru promovarea rezilienței, redresării și reformelor pe termen lung ale acestei țări, în special prin punerea în aplicare a inițiativelor emblematice prevăzute în Planul economic și de investiții al Uniunii pentru partenerii săi estici. Totodată, finanțarea va sprijini și punerea în aplicare a Acordului de asociere UE-Moldova.

„UE continuă să colaboreze cu partenerii săi din Republica Moldova pentru a pune în aplicare reforme de lungă durată în beneficiul cetățenilor. Ultimii ani au fost extrem de dificili, resimțindu-se pe deplin efectele pandemiei de COVID-19, ale crizei gazelor și, în prezent, ale războiului Rusiei din Ucraina. Răspunsul poporului moldovenesc la criza refugiaților a fost exemplar. UE a mobilizat rapid sprijin pentru a ajuta Republica Moldova să se ocupe de refugiații ucraineni. De asemenea, suntem hotărâți să accelerăm punerea în practică a Planului economic și de investiții, pentru a asigura redresarea pe termen lung și consolidarea rezilienței acestei țări”, anunțat comisarul pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi.

Două acțiuni vor fi finanțate prin programul anual de sprijin pentru 2021:

EU4Reforms: prin această acțiune se va sprijini Republica Moldova în punerea în aplicare a reformelor legate de Acordul de asociere UE-Moldova și de zona de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare. Promovarea eforturilor de reformă din Republica Moldova, în special în domeniul bunei guvernanțe, este esențială pentru ca țara să devină un loc atractiv pentru investiții și afaceri. Sprijinul pentru eforturile de comunicare strategică din Republica Moldova va contribui în special la combaterea dezinformării;
EU4Recovery and Resilience: prin această acțiune se va contribui la o dezvoltare economică rezilientă, durabilă și favorabilă incluziunii în Republica Moldova, inclusiv prin sprijinirea IMM-urilor, îmbunătățirea climatului de afaceri datorită facilitării comerțului și îmbunătățirii capacității de inserție profesională. Se va sprijini, de asemenea, o agendă verde transformatoare pentru Republica Moldova în vederea realizării unei dezvoltări economice durabile.
Potrivit delegației UE în Republica Moldova, acest sprijin suplimentar se adaugă sprijinului actual pe care UE l-a acordat Moldovei în contextul crizei, și anume:
53 de milioane EUR ca sprijin bugetar;
150 de milioane EUR în cadrul Programului de asistență macrofinanciară, ce urmează să fie plătite în lunile următoare;
13 milioane EUR sub formă de asistență umanitară;
15 milioane EUR pentru a sprijini procesarea în condiții demne și eficiente a cererilor refugiaților, precum și tranzitul și repatrierea în condiții de siguranță a resortisanților țărilor terțe;
15 milioane EUR pentru a sprijini Misiunea UE de asistență la frontieră (EUBAM), care și-a redirecționat recent activitățile pentru a asista polițiștii de frontieră moldoveni în gestionarea sosirii refugiaților. Misiunea va colabora strâns cu Frontex, care își intensifică prezența în această țară, în urma Acordului privind statutul cooperării în materie de gestionare a frontierelor, semnat la 17 martie 2022 de către UE și autoritățile moldovene.

În același timp UE continuă să sprijine recuperarea și reziliența pe termen lung a acestei țări, în special prin intermediul Planului economic și de investiții din cadrul Parteneriatului estic, care vizează să mobilizeze aproximativ 3,4 miliarde EUR sub formă de investiții publice și private pentru cinci direcții emblematice în Republica Moldova: sprijin pentru IMM-uri, facilitarea comerțului, eficiența energetică, conectivitate și dezvoltarea capitalului uman.

La 31 martie, în cadrul Planului economic și de investiții, Banca Europeană de Investiții și Republica Moldova au convenit asupra unui împrumut de 150 de milioane EUR pentru conectarea țării la rețeaua transeuropeană centrală (rețeaua TEN-T).

#acord de asociere #finanțare #economie #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.