587 de ani de la prima mențiune a orașului. La mulți ani, Chișinău!

Capitala Republicii Moldova, orașul Chișinău, împlinește astăzi 587 de ani de la prima atestare documentară.

Potrivit ”Calendarului Național”, Chișinăul a fost atestat ca așezare rurală la 17 iulie 1436 (Chișinăul lui Acbaș).

A doua mențiune documentară, în ordine cronologică, datează din 1466, în documentul de proprietate, eliberat de Ștefan cel Mare, prin care confirmă unchiului său Vlaicu Pârcălab de Cetatea Albă, o seliște, cu întreaga moșie și cu moară. La 25 aprilie 1576, moșia Chișinăului devine proprietate a lui Dragoș, apoi a lui Hodor, Crețu și Roșca (1608-1616), Chirița Dumitrachi (1640).

A fost posesiune a mănăstirilor din Iași „Sf. Vineri”, „Galata” (1640-1641) ș.a.

Pe timpul domniei lui Vasile Lupu, localitatea a fost cunoscută ca principal centru economic pe noul drum comercial moldovenesc Suceava-Iași-Tighina-Cetatea Albă (1650).Publicitate

Localitatea a fost menționată documentar ca târg în ținutul Lăpușna, iar locuitorii ei ca târgoveți (2 martie 1666). În 1677, „Cronica polonă” de Miron Costin inserează Chișinăul printre orașele din Țara de Jos a Moldovei. Cronicarul precizează că în ținutul Lăpușna se aflau orașul Lăpușna și orășelul Chișinău.

Prima atestare ca oraș datează din 1677.

Este menționat și de Dimitrie Cantemir în „Descriptio Moldaviae” (1714-1716). Chișinăul a fost devastat de turci și tătari în mai multe rânduri. În urma Războiului ruso-turc din 1812, când spațiul dintre Prut și Nistru este anexat la Imperiul Rus, centrul regiunii Basarabia este stabilit la Chișinău.

Treptat, Chișinăul se extinde teritorial spre actualul bulevard Ștefan cel Mare. În 1830-1836 este înălțată Catedrala „Nașterea Domnului”, cu monumentala Clopotniță în preajmă, și pusă baza unei grădini publice.

În 1856, Alexandru Bernardazzi a fost confirmat arhitect principal al orașului, datorită căruia Chișinăul se transformă într-un centru urban de tip european.

Devine centru al mișcării naționale din Basarabia (1917). Aici se constituie „Sfatul Ţării”, care la 27 martie 1918 proclamă Unirea Basarabiei cu România.

Orașul își recapătă aspectul românesc după proclamarea Unirii.

Aici sunt deschise mai multe școli, tipografii, biblioteci, teatre. Încep să funcționeze un șir de întreprinderi ale industriei alimentare: prima moară mecanizată, fabrica de pâine, fabrica de mezeluri, fabrica de cvas și limonadă, fabrica de bomboane, fabrici de încălțăminte, tricotaje, fabrica de blănuri, sunt organizate expoziții de mărfuri industriale și mașini agricole.

De asemenea, după 1918, Chișinăul a devenit un centru notabil de cultură. Instituțiile culturale ce activau la acea vreme – Casa Școalelor și a Culturii Poporului, întrețineau în județ 179 de cămine culturale, dintre care 130 aveau personalitate juridică.

Știați că?

În Chișinău există mai mult de 300 de monumente, busturi și plăci comemorative.

Cel mai vechi monument din Chișinău este bustul lui Pușkin, inaugurat în anul 1885.

Cel mai înalt monument este monumentul lui Serghei Lazo-7.5m.

În Chișinău este un monument dedicat evenimentului din Japonia, explozia bombei atomice- o piatră de pavaj a rețelei de tramvai din Hiroshima.

Cel mai mic monument este figura din bronz a Micului Prinț-11cm.

Proiect finanțat și implementat de Primăria municipiului Chișinău, prin intermediul Programului Buget Civil Chișinău, ediția 2023.

#atestare #documente statale #oras #Chisinau #capitală

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca turcă DenizBank, care este una dintre cele mai mari instituții de credit din țară, practic a încetat să mai deschidă conturi pentru cetățenii ruși de la începutul anului 2024, scrie RBC, citând doi intermediari care îi ajută pe ruși să obțină carduri de la băncile turcești.

„Din zece cereri de deschidere a unui cont, doar una primește aprobare. Este imposibil să deschizi un cont chiar și cu un permis de ședere și înregistrare în Turcia”, a descris situația unul dintre intermediari, Serghei Ovsyannikov. El a adăugat că DenizBank face acum excepții doar pentru clienții cu un depozit mare de 100 de mii de dolari și mai mult.

Problema a fost confirmată de partenerul de conducere al Lenar Wealth Management, Lenar Rakhmanov, care lucrează la Istanbul. Potrivit acestuia, probabilitatea ca un rus să deschidă un cont este influențată de „calibrul clientului” și de acordurile personale cu o anumită sucursală bancară.

A avea un permis de ședere și înregistrarea locală nu garantează deschiderea unui cont la DenizBank, confirmă un alt intermediar, Elena Chernysheva. Ea notează că cetățenii ruși, având în mână un pachet complet de documente necesare, le va fi mai ușor să contacteze o altă bancă în aceste scopuri.

La sfârșitul anului trecut, președintele american Joe Biden a semnat un decret care introduce restricții împotriva băncilor străine pentru a ajuta persoanele fizice și juridice ruse să eludeze sancțiunile și pentru a asista în aprovizionarea industriei ruse de apărare. După aceasta, o serie de instituții de credit străine au înăsprit condițiile pentru deservirea rușilor, iar cetățenii ruși au început, de asemenea, să aibă dificultăți în efectuarea plăților și transferurilor.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare, unele țări, inclusiv Turcia, au început să ajute Moscova să reexporte mărfuri. Potrivit unor surse familiare cu Financial Times, agențiile de informații ruse au depus „efort și timp considerabil” pentru a găsi modalități de a evita sancțiunile și controalele la export, iar intermediarii financiari au început să participe la astfel de operațiuni „intenționat sau neintenționat”.

Partenerul Pen & Paper, Kira Vinokurova, consideră că refuzurile de a deschide conturi sunt cauzate de riscurile pentru bănci de a fi supuse sancțiunilor, deoarece accesul indivizilor ruși la sistemul financiar global poate fi privit ca o contribuție la sectorul financiar rus. În plus, crește riscul introducerii unor măsuri restrictive de asistență pentru eludarea sancțiunilor anti-ruse.

„Prin deschiderea unui cont pentru persoane ruse, băncile turce trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru verificarea tranzacțiilor din punctul de vedere al participării persoanelor sancționate sau al implementării activităților interzise din punctul de vedere al sancțiunilor occidentale”, spune Vinokurova, menționând că Rusia este acum „o jurisdicție cu un risc crescut de sancțiuni”.

Cerințele de deservire a rușilor de către băncile turcești vor deveni mai stricte în viitor din cauza presiunii tot mai mari de sancțiuni, dar este puțin probabil ca băncile turce să abandoneze complet noii clienți ruși, avocatul este sigur: „Unul dintre principiile regimurilor de sancțiuni ale Jurisdicțiile occidentale sunt în centrul măsurilor pe anumite persoane, sectoare, bunuri sau servicii, iar refuzul complet de a servi rușii este puțin probabil să fie încurajat de acestea.”

În luna mai anul trecut, vicepreședintele Băncii Rusiei, Alexey Guznov, a raportat problemele cu care se confruntă băncile rusești atunci când încearcă să deschidă conturi în țări „prietenoase” pentru a stabili un comerț ocolind dolarul, euro și alte valute mondiale. Înainte de aceasta, Banca Centrală a Federației Ruse a spus că băncile străine nu au răspuns propunerilor de parteneriat ale colegilor ruși, iar președintele Comitetului Dumei pentru Piața Financiară, Anatoli Aksakov, a spus că doar trei instituții de credit au reușit să deschidă. conturi de corespondent.