60 de elevi și profesori pasionați de crearea videourilor cu telefonul au dezvoltat abilități de storytelling

Cu toate că au la dispoziție telefoane, aplicații și softuri ce permit crearea de video-uri, infografice, animații și GIF-uri, tinerilor le lipsesc abilitățile de scenaristică, regie și storytelling. Și profesorii mărturisesc că pandemia a crescut necesitatea utilizării aplicațiilor digitale și transmiterea informațiilor într-un mod interactiv. De aceea, Centrul Național de Inovații Digitale în Educație „Clasa Viitorului” și Centrul de Dezvoltare a Industriilor Creative „Artcor” și-au unit eforturile pentru a instrui în Storytelling, producție și editare video peste 60 de profesori și elevi din rețeaua celor 31 de școli Clasa Viitorului.

Sorina Lungu, elevă în clasa a X-a la Liceul Teoretic Ștefănești: „La școală, adesea ni se solicită să elaborăm prezentări interactive și mini filmulețe de cercetare. Tehnicile de scriere, editare și producere a video-urilor pe care le-am dobândit la aceste instruiri mă vor ajuta să produc videouri mai bune. Am învățat, că pentru a realiza un video calitativ, trebuie să ținem cont de mai multe aspecte: parametrii camerei, unghiul de filmare, de compoziția cadrului, direcția luminii, calitatea sunetului. În același timp, am învățat și principiile de bază în alcătuirea unui scenariu care să atragă publicul”.

Proiectul „Clasa Viitorului” își propune să dezvolte abilitățile digitale și competențele necesare secolului 21 în rândurile tinerilor. Clasa Viitorului aduce metode noi și tehnologii digitale în procesul de predare-învățare și vine să transforme educația. Proiectul este implementat în 31 de instituții educaționale din țară și un centru de training pentru profesori, susținut de către USAID, Suedia, UK și Fundația Orange, sub patronajul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării.

Alexei Gavriliță, profesor de informatică și coordonator TIC la liceul „Mihail Sadoveanu” din Călărași: „În contextul pandemiei, nu putem găzdui oaspeți de la alte școli care doresc să viziteze Clasa Viitorului din instituția noastră, de aceea, vom crea video-uri, ce ne vor permite să mediatizăm succesele noastre și să informăm comunitatea despre activitățile pe care le desfășurăm. Instruirea în Storytelling va spori interesul elevilor pentru domeniile creative. Cu siguranță, avem elevi care își doresc să devină specialiști în marketing și relații cu publicul, jurnaliști, regizori de imagine, scenografi, editori ș.a.m.d.”

Centrul de Dezvoltare a Industriilor Creative „Artcor” a elaborat o serie de cursuri specializate în domeniile creative, printre care design grafic, producție de sunet și muzică, animație, creare de benzi desenate, podcasting. Acestea sunt destinate tinerilor, ce doresc să-și testeze abilitățile și talentele și să aleagă o carieră în domeniile creative, sau specialiștilor ce vor să-și aprofundeze cunoștințele tehnice. Cursul de Storytelling și Producere Video a fost menit să ajute profesorii împreună cu elevii să dezvolte conținut video, pentru a promova imaginea și activitățile instituției de învățământ și a stimula interesul tinerilor pentru educația STEAM (Științe, Tehnologie, Inginerie, Artă și Matematică). Abilitățile STEAM sunt în topul abilităților necesare pentru angajare, iar creativitatea și artele, exprimate prin intermediul mijloacelor media digitale, contribuie la dezvoltarea multilaterală a tinerilor.

Serghei Budici, mentor: „Pe parcursul celor două zile de instruiri ne-am străduit să ghidăm participanții cum să creeze un video cap-coadă, din momentul conceptualizării și scrierii scenariului până la montare și urmărirea reportajului final pe ecran. Ne-a surprins interesul sporit pentru curs, iar formatul de organizare online ne-a permis să avem o prezență de peste 60 de participanți în fiecare zi. La sfârșitul instruirii i-am provocat pe elevi și profesori să creeze un video de prezentare a Clasei Viitorului din școala lor, în baza cunoștințelor acumulate.”

Instruirile au fost organizate cu suportul Proiectului de Competitivitate, finanțat de USAID, Suedia și UK.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.