60 de elevi și profesori pasionați de crearea videourilor cu telefonul au dezvoltat abilități de storytelling

Cu toate că au la dispoziție telefoane, aplicații și softuri ce permit crearea de video-uri, infografice, animații și GIF-uri, tinerilor le lipsesc abilitățile de scenaristică, regie și storytelling. Și profesorii mărturisesc că pandemia a crescut necesitatea utilizării aplicațiilor digitale și transmiterea informațiilor într-un mod interactiv. De aceea, Centrul Național de Inovații Digitale în Educație „Clasa Viitorului” și Centrul de Dezvoltare a Industriilor Creative „Artcor” și-au unit eforturile pentru a instrui în Storytelling, producție și editare video peste 60 de profesori și elevi din rețeaua celor 31 de școli Clasa Viitorului.

Sorina Lungu, elevă în clasa a X-a la Liceul Teoretic Ștefănești: „La școală, adesea ni se solicită să elaborăm prezentări interactive și mini filmulețe de cercetare. Tehnicile de scriere, editare și producere a video-urilor pe care le-am dobândit la aceste instruiri mă vor ajuta să produc videouri mai bune. Am învățat, că pentru a realiza un video calitativ, trebuie să ținem cont de mai multe aspecte: parametrii camerei, unghiul de filmare, de compoziția cadrului, direcția luminii, calitatea sunetului. În același timp, am învățat și principiile de bază în alcătuirea unui scenariu care să atragă publicul”.

Proiectul „Clasa Viitorului” își propune să dezvolte abilitățile digitale și competențele necesare secolului 21 în rândurile tinerilor. Clasa Viitorului aduce metode noi și tehnologii digitale în procesul de predare-învățare și vine să transforme educația. Proiectul este implementat în 31 de instituții educaționale din țară și un centru de training pentru profesori, susținut de către USAID, Suedia, UK și Fundația Orange, sub patronajul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării.

Alexei Gavriliță, profesor de informatică și coordonator TIC la liceul „Mihail Sadoveanu” din Călărași: „În contextul pandemiei, nu putem găzdui oaspeți de la alte școli care doresc să viziteze Clasa Viitorului din instituția noastră, de aceea, vom crea video-uri, ce ne vor permite să mediatizăm succesele noastre și să informăm comunitatea despre activitățile pe care le desfășurăm. Instruirea în Storytelling va spori interesul elevilor pentru domeniile creative. Cu siguranță, avem elevi care își doresc să devină specialiști în marketing și relații cu publicul, jurnaliști, regizori de imagine, scenografi, editori ș.a.m.d.”

Centrul de Dezvoltare a Industriilor Creative „Artcor” a elaborat o serie de cursuri specializate în domeniile creative, printre care design grafic, producție de sunet și muzică, animație, creare de benzi desenate, podcasting. Acestea sunt destinate tinerilor, ce doresc să-și testeze abilitățile și talentele și să aleagă o carieră în domeniile creative, sau specialiștilor ce vor să-și aprofundeze cunoștințele tehnice. Cursul de Storytelling și Producere Video a fost menit să ajute profesorii împreună cu elevii să dezvolte conținut video, pentru a promova imaginea și activitățile instituției de învățământ și a stimula interesul tinerilor pentru educația STEAM (Științe, Tehnologie, Inginerie, Artă și Matematică). Abilitățile STEAM sunt în topul abilităților necesare pentru angajare, iar creativitatea și artele, exprimate prin intermediul mijloacelor media digitale, contribuie la dezvoltarea multilaterală a tinerilor.

Serghei Budici, mentor: „Pe parcursul celor două zile de instruiri ne-am străduit să ghidăm participanții cum să creeze un video cap-coadă, din momentul conceptualizării și scrierii scenariului până la montare și urmărirea reportajului final pe ecran. Ne-a surprins interesul sporit pentru curs, iar formatul de organizare online ne-a permis să avem o prezență de peste 60 de participanți în fiecare zi. La sfârșitul instruirii i-am provocat pe elevi și profesori să creeze un video de prezentare a Clasei Viitorului din școala lor, în baza cunoștințelor acumulate.”

Instruirile au fost organizate cu suportul Proiectului de Competitivitate, finanțat de USAID, Suedia și UK.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul va acoperi în continuare 70% din costul primei de asigurare în agricultură, potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului, examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat din 9 februarie.

Potrivit notei informative a Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, menținerea cotei de 70% este considerată esențială pentru continuarea dezvoltării pieței asigurărilor agricole și pentru protejarea fermierilor în fața riscurilor climatice. Datele Banca Națională a Moldovei arată că, după intrarea în vigoare a Legii privind asigurarea în agricultură cu acordarea sprijinului financiar de către stat în 2020, asigurările în agricultură au crescut mult peste estimările inițiale. Dacă pentru anul 2022 se prognozau prime brute subscrise de aproximativ 21 de milioane de lei, în realitate acestea au ajuns la 93,2 milioane de lei.

În perioada 2022–2024, prima brută subscrisă a crescut constant, până la 129 de milioane de lei, iar suma asigurată a urcat de la circa 974 de milioane de lei la aproape 1,4 miliarde de lei. În același timp, raportul despăgubiri/prime s-a redus de la 58% la 44%. Ministerul Agriculturii apreciază că această evoluție pozitivă se datorează subvenției de 70% din costul primei de asigurare, aplicată până în prezent. O reducere a cotei ar afecta negativ interesul fermierilor pentru asigurări, iar o majorare ar pune presiune suplimentară pe Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, consideră instituția.

Din punct de vedere financiar, potrivit datelor Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, în anul 2025 au fost achitate aproximativ 110,4 milioane de lei pentru acoperirea unei părți din primele de asigurare. Pentru anul 2026, autoritățile estimează cheltuieli de circa 120 de milioane de lei din fondul național destinat agriculturii.

Nota informativă mai subliniază impactul social al măsurii. Subvenționarea asigurărilor contribuie la limitarea pierderilor catastrofale în agricultură, reduce riscul de îndatorare excesivă și sprijină menținerea activității economice în mediul rural. Totodată, fermierii beneficiază de o mai bună stabilitate a veniturilor și de un acces mai facil la finanțare, datorită reducerii riscului perceput de instituțiile de credit.

Proiectul de hotărâre urmează a fi propus spre examinare și aprobare Guvernului. Documentul va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.