62 de milioane de dolari pentru Giurgiulești. România vrea portul, Fondul Proprietatea îl blochează

16 Iul. 2025, 15:58
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
16 Iul. 2025, 15:58 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Statul român, prin Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța (APM), vrea să cumpere operatorul Portului Internațional Giurgiulești din Republica Moldova, oferind 62 de milioane de dolari, plus investiții suplimentare de cel puțin 28 de milioane de dolari, potrivit informațiilor analizate de Profit.ro. APM a depus deja o ofertă angajantă pentru preluarea integrală a ICS Danube Logistics, operatorul portului, deținut în prezent de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), scrie profit.ro.

Deși Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului de la Chișinău a aprobat investiția APM din punct de vedere al securității naționale, tranzacția nu a fost încă perfectată și niciun ban nu a fost achitat. Negocierile sunt în desfășurare, iar plata ar putea fi făcută cel mai devreme în decembrie 2025.

Însă planurile statului român sunt contestate chiar din interior. Fondul Proprietatea (FP), acționar minoritar cu 20% în APM, a deschis proces în justiția română pentru anularea hotărârii AGA din 19 iunie, prin care s-a aprobat oferta de achiziție. FP susține că decizia este riscantă, netransparentă și bazată pe evaluări optimiste, fără analize detaliate de fezabilitate din partea consultantului PWC.

Fondul atrage atenția că: estimarea de 62 milioane dolari s-ar baza pe scenarii optimiste privind creșterea cu 80% a volumelor operate până în 2030;
planul presupune marje de profit (EBITDA) de peste 60%, considerate nerealiste;
există riscuri juridice și de mediu, printre care litigii nerezolvate, sechestru pe clădiri și posibile sancțiuni ecologice în perspectiva aderării Moldovei la UE;
dreptul de administrare asupra portului expiră în 2030, iar regimul fiscal preferențial este incert după această dată.
FP mai susține că achiziția este finanțată indirect printr-o majorare de capital social, ceea ce ar reprezenta un ajutor de stat mascat, și refuză să contribuie financiar la acest proiect, criticând impactul asupra dividendelor pe 2025–2026.

De cealaltă parte, APM susține că oferta este solidă, în urma unor „negocieri intense”, și că achiziția ar aduce beneficii strategice și economice pentru România. Potrivit companiei, toate riscurile identificate au fost luate în calcul și transformate în condiții prealabile și ajustări de preț. De exemplu, pentru riscurile de mediu și regimul post-2030, s-a prevăzut reținerea a 10 milioane de dolari din prețul final, până la soluționarea completă a acestor incertitudini.

Litigiul este pe rol în instanțele din România, iar nicio decizie finală nu a fost luată. Între timp, APM își menține intenția de a prelua Portul Giurgiulești, considerând investiția ca fiind „mai profitabilă decât orice alt proiect de pe piață în prezent”, inclusiv în contextul reconstrucției Ucrainei și dezvoltării infrastructurii duale în regiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

16 Ian. 2026, 17:24
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Ian. 2026, 17:24 // Actual //  bani.md

Centru pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării a publicat Raportul privind acțiunile de manipulare a informației și ingerințele străine (MIIS) care afectează reziliența democratică a Republicii Moldova. Documentul oferă o evaluare detaliată a evoluției recente a mediului informațional, riscurilor și amenințărilor capabile să afecteze proceselor democratice și parcursului european al statului.

Analiza indică că forțele de manipulare rusești recurg la recalibrare și la adaptare constantă a strategiei și a rețelelor de influență. Obiectivul lor strategic rămâne blocarea integrării europene a țării noastre, prin erodarea sprijinului public intern și extern.

„Raportul constată că acțiunile de manipulare vizează percepțiile despre viitorul țării și despre capacitatea sa de a deveni stat membru al Uniunii Europene. Mesajele manipulative urmăresc descurajarea populației interne, dar și diminuarea încrederii partenerilor externi în angajamentul european al Republicii Moldova. Cazurile documentate și prezentate în Raport evidențiază faptul că aceste acțiuni sunt coordonate, persistente și adaptate la dinamica politică și socială internă.

Documentul reflectă tacticile maligne utilizate, inclusiv dezinformarea, manipularea emoțională, exploatarea temelor sensibile și amplificarea artificială a conținutului online. Sunt prezentate cazuri concrete de manipulare informațională, analizate din perspectiva scopului, publicului țintă și impactului social”, transmit specialiștii Centrului.

În document se menționează că fundalul socio-politic actual este unul fragmentat în raport cu încrederea în instituțiile statului. Asemenea circumstanțe amplifică dependența crescută de platformele sociale ca sursă primară de informare, iar vulnerabilitatea este exploatată constant.

„Raportul califică atacurile de tip MIIS drept un efort pe termen lung, planificat și adaptiv. Scopul acestor atacuri nu este doar influențarea opiniei publice, ci degradarea capacității societății de a distinge adevărul de minciună. Această degradare afectează luarea deciziilor informate și slăbește reziliența democratică a statului.

În același timp, raportul subliniază că răspunsul eficient necesită o abordare proactivă și coerentă. Documentul propune o arhitectură de soluții ancorată într-o abordare la nivelul întregii societăți. Aceasta include înțelegerea tiparelor de manipulare, consolidarea comunicării strategice și cooperarea între instituții, mass-media și societatea civilă. Raportul recomandă acțiuni coordonate care să reducă vulnerabilitățile și să întărească coeziunea socială”, mai notează specialiștii.

Reprezentanții Centrului reafirmă angajamentul de a informa transparent publicul, de a sprijini protejarea spațiului informațional național și de a promova interesele naționale, democrația și parcursul european al țării într-un spațiu informațional sigur și rezilie.

Raportul integral poate fi consultat AICI.