7 obiceiuri proaste care îți „aduc” sărăcia la ușă. Evită să le repeți

04 Iul. 2021, 15:11
 // Categoria: Slider // Autor:  MD Bani
04 Iul. 2021, 15:11 // Slider //  MD Bani

Cercetătorii au stabilit care sunt obiceiurile proaste care-ți „programează” sărăcia. Unele dintre ele au o influență mare asupra stării fizice a creierului și îți „asigură” sărăcia la ușă.

Acestea sunt obiceiurile de care ar fi bine să te ții departe, să le excluzi din viața ta, să le ignori, să faci orice altceva pentru a scăpa de ele pentru că îți creează doar neplăceri:

1. Obiceiul de a cere compătimire

Primele semne ale sărăciei apar atunci când începi să te plângi prea des de soarta nefericită pe care o ai și ceri compătimirea celor din jur. Nu ai silueta potrivită, nu ai salariul dorit, nu ai studiile pe care ți le-ai dorit, nu ai casa pe care o visezi, nu e vremea dorită, nu e nimic – totul, absolut totul din jurul tău îți pare a fi un motiv bun pentru a cere milă și compătimire pentru viața pe care o ai și cât de nenorocit ești.

Mai mult decât atât, oamenii care obișnuiesc să se plângă mereu, își pierd atenția celor din jur. Poate să-ți fie milă de cineva la nesfârșit, dar și acel cineva trebuie să facă ceva pentru a-și schimba viața. Autocompătimirea – e cea mai bună soluție pentru a obține un serviciu slab plătit și o viață gri.

2. Obiceiul de a face economii din orice

Dacă primul lucru pe care îl faci atunci când mergi într-un magazin este să cauți sectorul cu reduceri, dacă crezi că colegii tăi au un salariu mai mare, lucrând mai puțin și dacă niciodată nimănui nu îi împrumuți bani, nu lași chelnerului bacșiș, mai mult decât atât, nu vrei să ai un copil din cauza salariului pe care îl ai – cel mai probabil, obiceiurile care te duc la sărăcire sunt deja în sângele tău.

Analiștii spun că intenția spre o economisire totală – e un semn al unei griji iraționale, iar asta demonstrează că individul nu are o balanță între venit și cheltuieli. Un om care are venituri bune este gata să plătească pentru lucruri cu prețul lor adevărat. Mai mult decât atât, este gata să plătească pentru munca altuia  și asta așteaptă de la alții.

3. Obiceiul de a-i analiza pe toți „prin bani”

Doar oamenii care s-au auto-programat la sărăcie, consideră că fericit poți să fi doar dacă ai un salariu cu multe zerouri. Ei mai consideră că nu te poți bucura de viață dacă nu ai haine scumpe, o vilă și o mașină de lux. Sociologii declară că la întrebarea „Ce ai nevoie pentru a fi fericit?”, doar oamenii sărăci încep să enumere bunuri materiale.

Oamenii cu venituri mari enumeră dragostea adevărată și prietenia. Iar bogăția lor nu se află în contul din bancă. Potrivit lor, bogați sunt cei care atrag banii, care creează idei pentru business din nimic. Un om cu adevărat de succes nu depinde de cât de mare este sacul său cu aur.

4. Obiceiul de a intra în panică atunci când se termină banii

Când doar la gândul că ai putea să fii demis, pulsul tău crește, acesta poate fi un semn că deja începi să te pregătești de sărăcie. Oamenii bogați nu pun accentul pe bani – azi au bani, mâine nu. Și așa de fiecare dată.

5. Obiceiul de a cheltui mai mult decât câștigi

Ai două locuri de muncă dar banii oricum nu-ți ajung? Ar fi timpul să schimbi ceva! Dacă o persoană nu vede diferența dintre un credit și altul, atunci cu siguranță, bogat nu va fi niciodată.

6. Obiceiul de a face o muncă care nu-ți place

Dacă nu eu, atunci cine? Psihologii afirmă că oamenii care de obicei fac lucruri care nu le plac – potențial sunt pregătiți pentru insuccese și sărăcie. Cauza acesteia este sentimentul care apare din cauza faptului că trebuie să facă lucruri care nu îi plac. Prin urmare, fă doar ceea ce îți place, pentru a primi o plăcere dublă.

7. Obiceiul de a sta departe de rude/familie

Cei mai buni ghinioniști sunt cei care se îndepărtează de familie. „De ce trebuie să-mi sun soacra? Are nevoie, să mă sune…”, „Tată, îți amintești când m-ai certat de față cu toți vecinii? Atunci aveam doar patru ani, dar eu nu am uitat…”

Să-ți spun un secret: toți oamenii bogați au o trăsătură comună – familia este cea mai mare bogăție a lor. Deoarece doar aici poți găsi susținere, liniște și înțelegere atunci când în viața de zi cu zi e  o adevărată criză. Gândește-te la asta…  

via cluber.com.ua, tradus de dozadesucces.net.

13 Oct. 2026, 09:41
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
13 Oct. 2026, 09:41 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova înregistrează unul dintre cele mai puternice începuturi de sezon la exportul de grâu din ultimii ani, cu livrări de peste 605,5 mii de tone în perioada iulie–septembrie 2026 și încasări de 2,27 miliarde de lei. Potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, țara noastră a devenit al doilea furnizor de grâu al Uniunii Europene, după Canada, beneficiind inclusiv de dificultățile întâmpinate de Rusia și Ucraina în exportul cerealelor prin Marea Neagră.

În primele trei luni ale sezonului agricol 2026/2027, exporturile de grâu au crescut cu 25% față de perioada similară a anului trecut, când au fost livrate 483,4 mii de tone. Comparativ cu 2024, avansul este de 78%. Volumul actual este cel mai mare din ultimele cinci sezoane, fiind depășit doar de rezultatul din 2021, când în aceeași perioadă au fost exportate 675,8 mii de tone.

Luna septembrie a confirmat ritmul accelerat al livrărilor. Exporturile au însumat 227,4 mii de tone, practic identic cu nivelul din august, dar cu 29% peste septembrie 2025 și de 3,2 ori mai mult decât în septembrie 2024.

Mai mult, în primele nouă luni ale anului 2026, Republica Moldova a exportat deja 1,149 milioane de tone de grâu, depășind volumele înregistrate pe parcursul întregilor ani 2021, 2023, 2024 și 2025.

Creșterea cantităților exportate a fost însoțită și de o majorare a prețului mediu. În perioada iulie–septembrie, grâul a fost exportat la un preț mediu de 3,76 lei pentru un kilogram, cu 6,5% mai mult decât anul trecut. Numai în septembrie, prețul a urcat la 3,84 lei/kg, față de 3,67 lei/kg în august.

Economistul atrage însă atenția că aceste prețuri nu reprezintă sumele încasate efectiv de agricultori. O mare parte dintre contracte includ cheltuielile de transport și asigurare până în porturile de destinație, inclusiv Constanța, Brăila, Izmir și Marmara, astfel încât prețul net al grâului este mai mic.

Încasările totale din exporturile de grâu au ajuns la 2,27 miliarde de lei în cele trei luni, cu 566,8 milioane de lei, sau 33%, mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Comparativ cu 2024, valoarea exporturilor s-a dublat.

România rămâne cea mai importantă piață pentru grâul moldovenesc, cu 218,2 mii de tone, echivalentul a 36% din total. Urmează Italia, cu 131,3 mii de tone, Israelul, cu 72,2 mii de tone, și Grecia, cu 69,7 mii de tone. În total, România, Italia, Grecia și Bulgaria au absorbit 427,3 mii de tone, reprezentând 70,6% din exporturile moldovenești.

Piața este dominată de câțiva comercianți mari. Compania RUSAGRO-PRIM, controlată de milioanarul Savelii Russu care este și acționar la maib n.a, conduce clasamentul exportatorilor, cu 132,2 mii de tone, urmată de AGRO-NOVA PRIM, cu 116 mii de tone, OROM-IMEXPO, cu 86,9 mii de tone, și GBA TRADE, cu 55,3 mii de tone. Împreună, cele patru companii controlează 64,5% din volumul exporturilor de grâu.

Un rol esențial în această performanță îl are complexul portuar Giurgiulești. Prin cele două puncte vamale au fost exportate 449,2 mii de tone, adică 74,2% din total. Transportul naval domină livrările, cu o pondere de 75,6%, deși în septembrie s-a observat o creștere a transportului feroviar prin Ungheni și a celui rutier.

Potrivit lui Iurie Rija, rezultatele sunt favorizate și de situația excepțională din regiunea Mării Negre. Estimările prezentate la atelierul IFPRI-AMIS arată că Rusia și Ucraina au exportat împreună, în perioada iulie–septembrie 2026, cu 6,5 milioane de tone de grâu mai puțin decât anul trecut. Până la sfârșitul lunii octombrie, decalajul ar putea ajunge la 10,2 milioane de tone.

În același timp, Rusia ar putea obține o recoltă record, estimată la până la 140 de milioane de tone, însă dificultățile logistice limitează livrările. Rutele alternative prin Dunăre, calea ferată și porturile baltice sunt mai costisitoare și nu pot înlocui integral capacitățile de transport din Marea Neagră.

Această situație reduce temporar oferta disponibilă pe piața internațională, susține prețurile și creează oportunități pentru grâul moldovenesc, în special pe piețele europene, în Turcia și în Orientul Mijlociu.

Economistul avertizează însă că avantajul ar putea fi de scurtă durată. Potrivit estimărilor Dragon Capital, Ucraina ar putea relua exporturile maritime în 2027, în baza unui acord similar coridorului cerealier din perioada 2022–2023. O eventuală deblocare a rutelor ar permite intrarea pe piață a unor cantități importante de cereale acumulate în depozite, ceea ce ar putea provoca o scădere bruscă a prețurilor internaționale.