7 obiceiuri proaste care îți „aduc” sărăcia la ușă. Evită să le repeți

Cercetătorii au stabilit care sunt obiceiurile proaste care-ți „programează” sărăcia. Unele dintre ele au o influență mare asupra stării fizice a creierului și îți „asigură” sărăcia la ușă.

Acestea sunt obiceiurile de care ar fi bine să te ții departe, să le excluzi din viața ta, să le ignori, să faci orice altceva pentru a scăpa de ele pentru că îți creează doar neplăceri:

1. Obiceiul de a cere compătimire

Primele semne ale sărăciei apar atunci când începi să te plângi prea des de soarta nefericită pe care o ai și ceri compătimirea celor din jur. Nu ai silueta potrivită, nu ai salariul dorit, nu ai studiile pe care ți le-ai dorit, nu ai casa pe care o visezi, nu e vremea dorită, nu e nimic – totul, absolut totul din jurul tău îți pare a fi un motiv bun pentru a cere milă și compătimire pentru viața pe care o ai și cât de nenorocit ești.

Mai mult decât atât, oamenii care obișnuiesc să se plângă mereu, își pierd atenția celor din jur. Poate să-ți fie milă de cineva la nesfârșit, dar și acel cineva trebuie să facă ceva pentru a-și schimba viața. Autocompătimirea – e cea mai bună soluție pentru a obține un serviciu slab plătit și o viață gri.

2. Obiceiul de a face economii din orice

Dacă primul lucru pe care îl faci atunci când mergi într-un magazin este să cauți sectorul cu reduceri, dacă crezi că colegii tăi au un salariu mai mare, lucrând mai puțin și dacă niciodată nimănui nu îi împrumuți bani, nu lași chelnerului bacșiș, mai mult decât atât, nu vrei să ai un copil din cauza salariului pe care îl ai – cel mai probabil, obiceiurile care te duc la sărăcire sunt deja în sângele tău.

Analiștii spun că intenția spre o economisire totală – e un semn al unei griji iraționale, iar asta demonstrează că individul nu are o balanță între venit și cheltuieli. Un om care are venituri bune este gata să plătească pentru lucruri cu prețul lor adevărat. Mai mult decât atât, este gata să plătească pentru munca altuia și asta așteaptă de la alții.

3. Obiceiul de a-i analiza pe toți „prin bani”

Doar oamenii care s-au auto-programat la sărăcie, consideră că fericit poți să fi doar dacă ai un salariu cu multe zerouri. Ei mai consideră că nu te poți bucura de viață dacă nu ai haine scumpe, o vilă și o mașină de lux. Sociologii declară că la întrebarea „Ce ai nevoie pentru a fi fericit?”, doar oamenii sărăci încep să enumere bunuri materiale.

Oamenii cu venituri mari enumeră dragostea adevărată și prietenia. Iar bogăția lor nu se află în contul din bancă. Potrivit lor, bogați sunt cei care atrag banii, care creează idei pentru business din nimic. Un om cu adevărat de succes nu depinde de cât de mare este sacul său cu aur.

4. Obiceiul de a intra în panică atunci când se termină banii

Când doar la gândul că ai putea să fii demis, pulsul tău crește, acesta poate fi un semn că deja începi să te pregătești de sărăcie. Oamenii bogați nu pun accentul pe bani – azi au bani, mâine nu. Și așa de fiecare dată.

5. Obiceiul de a cheltui mai mult decât câștigi

Ai două locuri de muncă dar banii oricum nu-ți ajung? Ar fi timpul să schimbi ceva! Dacă o persoană nu vede diferența dintre un credit și altul, atunci cu siguranță, bogat nu va fi niciodată.

6. Obiceiul de a face o muncă care nu-ți place

Dacă nu eu, atunci cine? Psihologii afirmă că oamenii care de obicei fac lucruri care nu le plac – potențial sunt pregătiți pentru insuccese și sărăcie. Cauza acesteia este sentimentul care apare din cauza faptului că trebuie să facă lucruri care nu îi plac. Prin urmare, fă doar ceea ce îți place, pentru a primi o plăcere dublă.

7. Obiceiul de a sta departe de rude/familie

Cei mai buni ghinioniști sunt cei care se îndepărtează de familie. „De ce trebuie să-mi sun soacra? Are nevoie, să mă sune…”, „Tată, îți amintești când m-ai certat de față cu toți vecinii? Atunci aveam doar patru ani, dar eu nu am uitat…”

Să-ți spun un secret: toți oamenii bogați au o trăsătură comună – familia este cea mai mare bogăție a lor. Deoarece doar aici poți găsi susținere, liniște și înțelegere atunci când în viața de zi cu zi e o adevărată criză. Gândește-te la asta…

via cluber.com.ua, tradus de dozadesucces.net.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.