9.000 euro pentru 7 nopți. Atât costă cel mai scump apartament din Marmorosch Hotel din Bucureşti

Turiştii care vor să se cazeze şapte nopţi în cel mai scump apartament din cadrul hotelului Marmorosch din Bucureşti trebuie să scoată din buzunar în jur de 9.000 euro. Apartamentul prezidenţial are o suprafaţă de 170 de metri pătrați şi este cea mai mare cameră din hotel.

Astfel, conform prețurilor afișate pe site, costul pentru o noapte este de circa 1.265 euro, fiind incluse micul dejun şi accesul la spa-ul din cadrul hotelului. Actualul apartament prezidenţial a fost biroul celor doi administratori ai fostei bănci Marmorosch-Blank.

Clădirea, în care se află actualul hotel, a trecut printr-un proces amplu de renovare, investiţiile, făcute de către lituanienii de la Apex Alliance, ajungând la circa 42 milioane euro. Hotelul de cinci stele este primul sub brandul Autograph Collection Hotels în România şi are 217 camere, iar clădirea a fost construită între 1915 şi 1923 pentru a adăposti banca Marmorosch.

Apex Alliance Hotel Management este un operator lituanian independent, care dezvoltă parteneriate de management hotelier pe termen lung, iar, pe lângă Marmorosch, mai deţine încă patru hoteluri în Bucureşti, scrie Ziarul Financiar.

#scump #cel mai #hotel #București #apartament

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Întreprinderile mici și mijlocii ar urma să primească sprijin financiar pentru instalarea bateriilor de stocare a energiei, printr-un program de granturi finanțat prin Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA). Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Dorin Junghietu, la ONE TV.

„Consiliul Concurenței a emis o decizie privind programul de granturi care urmează să fie finanțat prin ODA pentru IMM-urile care doresc să-și instaleze sisteme de stocare”, a declarat Junghietu.

Sprijinul urmărește consolidarea autonomiei energetice a companiilor. Pentru întreprinderile care au panouri fotovoltaice, bateriile permit folosirea unei cantități mai mari din energia proprie și reducerea consumului din rețea.

„Când sunt zile însorite, energia respectivă poate fi stocată în sistemele de stocare și utilizată în orele de vârf, în orele de seară, când e nevoie de mai multă energie”, a explicat ministrul.

Ministrul nu a precizat valoarea granturilor, contribuția proprie pe care ar trebui să o asigure beneficiarii sau data de la care întreprinderile vor putea depune cereri.

Junghietu a menționat și alte facilități pentru investițiile în acest domeniu. El a amintit că taxa de import pentru bateriile destinate proiectelor de stocare a fost redusă de la 5% la zero pentru următorii doi ani. În paralel, autoritățile discută modificări privind mecanismul TVA, pentru a diminua capitalul blocat al investitorilor.

Republica Moldova dispune, potrivit estimărilor prezentate în interviu, de aproximativ 240–250 MWh de capacități de stocare, instalate de investitori privați. Până la sfârșitul anului, acestea ar putea ajunge la 300–350 MWh.

#baterii de stocare a energiei #Granturi