Marcel Spătaru: Ne dorim să eliminăm discrepanța dintre salariile femeilor și bărbaților

Implementarea politicilor de creștere a calității resurselor umane, prin promovarea formării profesionale la locul de muncă, dezvoltarea și punerea în aplicare a strategiilor de învățare de-a lungul vieții, stimularea creării de locuri de muncă decente la sate, eficientizarea proceselor de facilitare a angajării în câmpul muncii a șomerilor, a tinerilor, persoanelor cu dizabilități, sunt doar câteva din acțiunile pe care și le propune Ministerul Muncii și Protecției Sociale să le realizeze pentru următorul an, strategii, care se regăsesc în Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022, supus astăzi consultărilor publice, scrie Realitatea.md.

Prioritar, responsabilii Ministerului au declarat că își propun patru obiective: creșterea ratei de ocupare – tot ce ține de dezvoltarea economică a întreprinderilor mici și mijlocii, sporirea calificării și competitivității forței de muncă – tot ce ține de reorganizare a instituțiilor de învățământ și sporirea calității acestuia, suport suplimentar pentru integrarea grupurilor vulnerabile pe piața muncii – fiind vorba de persoane cu dizabilități, precum și consolidarea capacităților constituționale a celora implicați în elaborarea și implementarea politicii de ocupare a forței de muncă.

Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spătaru a declarat că, prioritatea zero va fi integrarea în câmpul muncii a persoanelor cu dizabilități și remunerarea echitabilă în baza genului.

„Ne propunem să remunerăm egal muncile pe bază de gen, între femei și bărbați. Este un obiectiv permanent, dar totuși suntem gata să discutăm pe acest subiect inclusiv cu societatea civilă. Ne dorim să eliminăm discrepanța dintre salariile femeilor și bărbaților”, a spus ministrul Muncii și Protecției Sociale.

De asemenea, Guvernul își propune ca în perioada de referință să modifice cadrul legislativ în domeniul muncii și protecției sociale, în așa fel în cât să fie eliminate lacunele, să integreze șomerii în câmpul muncii, angajarea suplimentară a circa 560 de asistenți personali, majorarea a alocației pentru îngrijire, însoțire și supraveghere, majorarea pensiei minime până la 2000 de lei aprobată, indexarea anuală a pensiilor ținând cont de creșterea economică, introducerea pensiei anticipate pentru carieră lungă, reexaminarea anuală a pensiilor etc.

Un subiect aparte, Marcel Spătaru a declarat că este intenția de a combate achitarea salariilor în plic sau cum este numită „munca la negru”, precum și fenomenul care ia amploare în ultima perioadă „munca la gri” – ceea ce presupune de fapt un contract încheiat între angajator și angajat, doar că oficial muncitorul primește un salariu minim pe economie, iar în plic un surplus de bani nedeclarați.

Mai multe detalii despre Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022, supus astăzi consultărilor publice puteți găsi aici.

Consultările publice au fost transmise live pe Rlive.md și au participat atât reprezentanții instituției, cât și cei ai patronatelor, sindicatelor și chiar a organizațiilor străini ce au reprezentanți în țara noastră.

#campul muncii #guvernare #angajare #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autostrada Unirii, unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din România, riscă să intre într-o cursă contra cronometru pentru păstrarea finanțării europene. Potrivit unui reportaj realizat de TVR Iași, trei dintre cele patru tronsoane ale A8 dintre Moțca și Prut sunt în prezent blocate din cauza contestațiilor, deși pentru unele sectoare contractele de proiectare și execuție au fost deja semnate.

A8, care va lega Târgu Mureș de Ungheni, la frontiera cu Republica Moldova, are o lungime de aproximativ 260 de kilometri și un cost estimat la circa 9 miliarde de euro.

Cea mai dificilă parte a proiectului este sectorul montan dintre Miercurea Nirajului și Leghin, cu o lungime de aproximativ 159 de kilometri. Aici sunt prevăzute nu mai puțin de 47 de tuneluri și 437 de poduri, pasaje și viaducte.

Pe anumite loturi, precum Sărățeni–Joseni sau Grințieș–Pipirig, aproape jumătate din traseu va fi format din tuneluri sau viaducte, din cauza reliefului extrem de dificil.

Situația lucrărilor diferă însă foarte mult de la un sector la altul. În zona montană, toate contractele sunt deja semnate, iar pe mai multe loturi se află în desfășurare etapa de proiectare. Pe sectorul Târgu Mureș–Miercurea Nirajului, lucrările au ajuns la un stadiu de aproximativ 60%.

În schimb, problemele cele mai mari sunt pe sectorul estic al autostrăzii, spre Republica Moldova. Din cele patru tronsoane dintre Moțca și Prut, trei sunt blocate complet din cauza contestațiilor.

La această oră, potrivit TVR Iași, se lucrează efectiv în teren doar pe sectoarele Târgu Mureș–Miercurea Nirajului, Joseni–Ditrău și Leghin–Moțca, precum și la podul peste Prut de la Ungheni. Alte cinci tronsoane sunt în faza de proiectare, însă numai unul dintre acestea se află în județul Iași.

Un alt punct sensibil este tronsonul Târgu Frumos–Lețcani, unde câștigătorul licitației nu a fost încă desemnat. Pentru sectorul Lețcani–Ungheni, contestațiile urmează să ajungă în instanță, primele termene fiind așteptate abia spre mijlocul toamnei.

Întârzierile pun sub semnul întrebării accesarea finanțării prin mecanismul european SAFE. Termenele sunt extrem de strânse, iar reprezentanții implicați în proiect avertizează că procedurile nu ar trebui să se prelungească dincolo de sfârșitul acestui an.

În cazul în care blocajele se vor prelungi și în 2027, respectarea termenelor de finanțare ar putea deveni dificilă.

„Dacă intrăm în 2027, deja apar probleme vizavi de termene. Sperăm să ne încadrăm în acest scenariu. În cazul în care nu ne vom încadra, rămâne bugetul de stat și alte organisme financiare”, se arată în reportajul TVR Iași.

Problema este că alternativele de finanțare sunt limitate, iar bugetul de stat al României este deja supus unei presiuni considerabile.

„Momentan nu întrevedem alte surse de buget. Rămâne bugetul de stat, care știm cu toții că este destul de încărcat. Ne bazăm pe mecanismul SAFE, în sensul să semnăm toate contractele și să accesăm acel împrumut. Termenul limită este fix și rigid”, se mai precizează în reportaj.

Condițiile programului sunt stricte. Toate fondurile alocate prin mecanismul SAFE trebuie cheltuite, iar lucrările finanțate trebuie finalizate integral până la 31 decembrie 2030.

Orice depășire a acestei date ar putea însemna pierderea finanțării europene, iar diferența necesară pentru finalizarea lucrărilor ar urma să fie suportată din bugetul României.

Potrivit contractelor, constructorii au la dispoziție aproximativ 10 luni pentru etapa de proiectare, urmate de trei ani pentru execuția efectivă. În aceste condiții, fiecare lună pierdută în contestații, proceduri administrative sau obținerea autorizațiilor de construire micșorează marja disponibilă până la termenul-limită din 2030.

Autostrada Unirii este considerată o infrastructură strategică atât pentru România, cât și pentru Republica Moldova, întrucât va crea prima conexiune rutieră de mare viteză continuă dintre Transilvania, Moldova românească și frontiera de la Ungheni. În timp ce pe unele sectoare șantierele avansează, partea estică a A8 rămâne însă prinsă între contestații, proceduri și un calendar european care nu permite întârzieri.