Remitențele moldovenilor: Un leu din șase în bugetul țării vine din munca lor în străinătate

Republica Moldova se află într-o situație economică aparte, având un aport semnificativ al diasporei la Produsul Intern Brut (PIB) al țării. Deși numărul moldovenilor care muncesc peste hotare este mai mare decât cel al celor care lucrează oficial în țară, transferurile trimise acasă de aceștia au fost mai mari decât salariile plătite în țară timp de 15 ani și au depășit exporturile moldovenești timp de 10 ani.

„Astăzi, 15%-22% din banii care ajung în Bugetul Public Național (BPN) provin din remitențele moldovenilor din diaspora. Aceștia sunt un prieten fidel al economiei Republicii Moldova,” a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, pe 8 noiembrie.

Expertul a oferit o analiză detaliată a transferurilor de bani din ultimii 25 de ani, observând o scădere a volumului acestora în ultima perioadă, dar subliniind că scăderea nu reflectă neapărat scăderea totală a banilor trimise acasă, având în vedere că multe transferuri sunt realizate prin canale informale sau neoficiale.

În ultimii ani, volumul remitențelor s-a ridicat la 1,6 miliarde de dolari în 2024, iar dacă sunt luate în calcul și alte mecanisme prin care banii ajung în țară, suma este mult mai mare. Ioniță a adus în discuție și vânzările de valută din partea persoanelor fizice, care ating un total de 3,1 miliarde de dolari în 2024, depășind remitențele oficiale.

Un alt factor important în creșterea transferurilor este legat de valutele aduse de refugiații ucraineni, care au crescut fluxurile financiare în Republica Moldova cu aproximativ 500 de milioane de dolari anual.

Contribuția diasporei la Bugetul Public Național este semnificativă. Potrivit calculelor, în 2024, aproximativ un sfert din veniturile BPN provin din impozitele generate de cheltuielile moldovenilor care trimit bani acasă. „În prezent, 1 din 6 lei alocați din BPN sunt proveniți din diaspora,” a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Aceste remitențe au avut un impact considerabil asupra economiei Moldovei, cu transferuri cumulative de aproximativ 53 de miliarde de dolari între 2000 și 2024, echivalente cu aproape 7 PIB-uri ale țării. În termeni de valoare actuală, acești bani reprezintă 123,6 miliarde de dolari, oferind un sprijin considerabil pentru economia moldovenească.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#remitențe #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La Izvor este un parc din sectorul Buiucani, fondat în anul 1972, ce se întinde pe o suprafață de 150 de hectare, de-a lungul cursului râului Bîc. În trecut, zona verde purta denumirea „Parcul de prietenie între popoare”.

Pe vremuri, oamenii își dădeau întâlnire în parc pentru a vorbi despre prietenia între popoarele celor 15 republici ale URSS, potrivit istoriei. Parcul include trei lacuri și câteva mici insulițe, iar despre acesta se spune că este cel mai tânăr din municipiul Chișinău, fiind al doilea ca mărime.

În ultimii ani, parcul a fost modernizat și a devenit o zonă atractivă atât pentru cei care caută un loc de relaxare, cât și pentru cei care preferă sportul, fiind o zonă cu cea mai bogată și diversă infrastructură sportivă. Reabilitarea s-a făcut în două etape. În prima, au fost reparate toate accesele în parc, a fost renovat trotuarul principal de-a lungul străzii Calea Ieșilor, a fost reparat carosabilul şi trotuarul din str. Ghidighici, din nemijlocita apropiere a parcului, au fost amenajate locuri de parcare și reparate toate aleile pietonale din perimetrul lacurilor 1 și 2. De asemenea, au fost create noi alei pietonale, a fost amenajată aleea centrală, pista pentru bicicliști, au fost construite trei veceuri publice, instalat mobilier urban nou și s-a construit un havuz pietonal.

Pentru siguranța vizitatorilor, a fost instalat sistem nou de iluminat public și decorativ, a fost construit un teren de joacă pentru copii și amenajată plaja parcului.

Pentru sportivi profesioniști și amatori, pe teritoriul parcului a fost construit un complex public de sport și agrement, care include o arenă multifuncțională, de fapt este primul stadion de acest gen din Estul Europei. De asemenea, s-au construit două terenuri de tenis de câmp, un teren de baschet, unul de fotbal și un teren de workout.

În cea de-a doua etapă, Primăria municipiului Chișinău a instalat pe plajă șezlonguri, cabine de duș, un sistem de irigare, camere de supraveghere video, trei complexe cu 12 leagăne, două terenuri de padel, un teren de joacă pentru persoanele cu necesități speciale, un teren de volei, altul pentru tenis de masă, dar și unul pentru copii. În perioada estivală, vizitatorii au acces inclusiv la zonele cu foișoare.