Ministerul Culturii salută crearea unui traseu turistic în raionul Anenii Noi şi va pune umărul la dezvoltarea acestuia

08 Nov. 2024, 15:06
 // Categoria: Slider // Autor:  bani.md
08 Nov. 2024, 15:06 // Slider //  bani.md

Grupul de iniţiativă în frunte cu preşedinta Fundaţiei Constantin Mimi, Cristina Frolov şi primarii satelor Bulboaca, Hîrbovăţ şi Gura Bîcului, precum şi Grupul de Acţiune Locală Serpentina Nistrului, au avut recent o întrevedere cu ministrul Culturii, Sergiu Prodan, în cadrul căreia i-au prezentat oficialului atracţiile turistice existente în regiune, oportunităţile de dezvoltare, precum şi planul de realizare a unui traseu turistic care să cuprindă localităţile Bulboaca, Hîrbovăţ, Gura Bîcului, Varniţa şi Teliţa de pe malul Nistrului.

În urma discuţiilor, care au avut loc în data de 6 noiembrie, s-a decis formarea unui grup de lucru care va vizita satele enumerate, pentru a evalua punctele turistice existente, ca ulterior, să fie creat un plan de dezvoltare a traseului turistic.

Precizăm că la mijlocul lunii octombrie, Castel Mimi a găzduit Forumul pentru reducerea riscului de dezastre cu tematica „Perspective de dezvoltare a turismului în raionul Anenii Noi”.

La întrunire au participat 25 de lideri de opinie din raionul Anenii Noi, în frunte cu preşedinta Fundaţiei Constantin Mimi, Cristina Frolov, care au cerut autorităţilor, printr-o rezoluţie votată unanim, aprobarea unui buget dedicat dezvoltării turismului în regiune. O altă solicitare a acestora a fost organizarea unei întrevederi cu reprezentanţii Ministerului Culturii, pentru a sublinia importanţa susţinerii turismului rural.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.