Ex-soțul Olei Tira și un milionar de top, lideri pe piața exporturilor de cereale și oleaginoase în Moldova

În octombrie 2024, structura exporturilor Republicii Moldova a fost dominată de câteva categorii principale de produse: cereale, semințe și fructe oleaginoase, grăsimi și uleiuri de origine animală sau vegetală, precum și produse ale industriei de morărit și panificație. Aceste grupe au reprezentat 99% din volumul total al exporturilor, potrivit lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației „Agrocereale.”

Ca și valoare, produsele din categoria semințelor și fructelor oleaginoase au ocupat prima poziție, urmate de cereale, grăsimi și uleiuri de origine animală sau vegetală și produse de patiserie pe bază de făină. Chiar dacă „cerealele” și „semințele oleaginoase” au schimbat ordinea din cauza diferențelor de preț, împreună reprezintă peste 80% din volumul total al exporturilor, atât ca cantitate, cât și ca valoare.

Exporturile moldovenești au ajuns în 44 de țări, 92% din volumul total fiind destinat către primele zece piețe. Valoarea totală a produselor exportate către aceste țări a fost de 1,24 miliarde de lei, reprezentând 88% din valoarea totală a exporturilor.

„Principalele produse exportate au fost cereale – 107,5 milioane kg, în valoare de 405 milioane lei, cu o cerere majoră pentru grâu. 81% din exporturile de grâu au ajuns în Elveția, România și Grecia, semințe oleaginoase – 74,1 milioane kg, exportate în valoare de 733 milioane lei. Rapița a fost trimisă către cinci țări, România achiziționând mai mult de 50%, uleiul de floarea-soarelui, care a fost exportat în special către Luxemburg, Elveția și România și făină de grâu, care afost exportată către patru țări, România achiziționând 42% din cantitate”, susține Rija.

Exporturile alimentare totale ale Moldovei au atins 198 milioane kg, în valoare de 1,4 miliarde lei, principalele produse fiind grâul (46%), semințele de floarea-soarelui (28%), semințele de rapiță (8%), orzul (6%), uleiul de floarea-soarelui (5%) și făina de grâu (2%).

Exporturile cerealelor și oleaginoaselor au fost făcute de 164 de companii moldovenești, dintre care 20 de companii majore au realizat 83% din volum și 76% din valoare. Cele mai active companii exportatoare au fost Orom-Imexpo SRL. companie controlată de fostul soț al Oliei Tira, Roman Ungureanu – 69.01%, Rugro-Prim SRL (controlată de milionarul Savelii Russu care este și acționar la maib n.a), Grando Invest Trading SRL, Agro-Nova Prim SRL, Demir Agro SRL și Vadalex Grains SRL, responsabile pentru peste 50% din volumul total al exporturilor.

Principalele piețe pentru produsele alimentare moldovenești au inclus țări precum România, Elveția, Bulgaria, Marea Britanie, Grecia, Emiratele Arabe Unite, Turcia, Cipru, Luxemburg și Italia. Aceste destinații subliniază legăturile comerciale durabile ale Moldovei și interesul crescut față de produsele sale pe scena internațională.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#olia tira #Cereale #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Camera Reprezentanților din Statele Unite a aprobat bugetul apărării (NDAA) pentru anul 2025, însă fără includerea programului de tip Lend-Lease pentru Ucraina. Această prevedere, inițial prezentă în proiectul de lege, a fost eliminată, potrivit ambasadoarei Ucrainei în SUA, Oksana Markarova. Ambasadoarea a declarat că diplomații ucraineni continuă să facă eforturi pentru menținerea acestui mecanism, inclus în alt proiect de lege, denumit Stand with Ukraine Act, susținut de ambele partide și camere legislative.

De asemenea, Markarova a menționat că bugetul adoptat nu prevede finanțare pentru Ukraine Security Assistance Initiative (USAI), întrucât suma de 300 de milioane de dolari a fost alocată în avans în bugetul anterior. Per total, NDAA pentru 2025 a fost aprobat de 281 de congresmeni, în timp ce 140 au votat împotrivă (16 republicani și 124 democrați). Documentul urmează să fie analizat săptămâna viitoare de Senat.

Programul de tip Lend-Lease pentru Ucraina a fost semnat de președintele Joe Biden pe 9 mai 2022, cu scopul de a simplifica procedurile pentru livrarea de arme către Kiev. Acest mecanism a fost utilizat anterior doar în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, pentru sprijinirea Marii Britanii și a Uniunii Sovietice împotriva Germaniei naziste, fără plată anticipată și cu termene extinse de rambursare.

De la începutul invaziei ruse, Ucraina a primit ajutor militar american în valoare de 61,4 miliarde de dolari, potrivit unui raport al Pentagonului din 2 decembrie. Ulterior, SUA au anunțat un nou pachet de sprijin militar în valoare de aproape 1 miliard de dolari, ce include muniții pentru HIMARS, drone, echipamente și componente pentru reparații și modernizarea tehnicii de luptă. În plus, pe 10 decembrie, SUA au oferit un împrumut de 20 de miliarde de dolari Ucrainei, finanțat prin activele rusești înghețate.

Totodată, Ucraina își propune să obțină de la partenerii occidentali suma de 126 de miliarde de dolari pentru continuarea războiului în 2025, o valoare semnificativ mai mare față de angajamentele asumate la summitul NATO din Washington, unde s-a stabilit un minim de 43,3 miliarde de dolari.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat anterior că sprijinul occidental nu acoperă nevoile complete ale armatei ucrainene. De cealaltă parte, președintele ales al SUA, Donald Trump, a indicat intenția de a reduce sprijinul oferit Kievului, transferând această responsabilitate către statele Uniunii Europene.