Revigorarea economică în 2024 schimbă indicatorii bugetari: Cresc veniturile și se reduce deficitul bugetar

Revigorarea economică din a doua jumătate a anului 2024, impulsionată de creșterea cererii interne, contribuie la majorarea veniturilor bugetului public național din impozite și taxe, în special pe fondul creșterii veniturilor salariale și a încasărilor din taxe indirecte. Această situație a permis Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării să revizuiască proiecțiile economice pentru anul în curs, menționând o creștere a veniturilor și o reducere a deficitului bugetar.

Conform propunerii de modificare a bugetului de stat pentru 2024, veniturile bugetului se vor majora cu 1 180,1 milioane lei, ajungând la 67 010,6 milioane lei, cheltuielile bugetului se vor diminua cu 493,4 milioane lei, totalizând 82 114,9 milioane lei, iar deficitul bugetar va scădea cu 1 673,5 milioane lei, ajungând la 15 104,3 milioane lei.

Totodată, veniturile bugetului public național se vor majora cu – 2 551,7 mil. lei, iar cheltuielile și deficitul se vor diminua respectiv cu 18,3 mil. lei și 2 570,0 mil. lei. În valoare nominală deficitul va constitui suma de 14 023,0 mil. lei sau 4,37% din PIB.

Veniturile bugetelor locale (consolidat) se estimează în sumă de 27 486,0 mil. lei, cu 910,6 mil. lei sau 3,4% mai mult față de estimat, inclusiv din contul majorării veniturilor proprii cu 455,0 mil.lei, iar cheltuielile se estimează în sumă de 26 404,7 mil. lei, cu 217,7 mil. lei sau 0,8% mai puțin față de estimat. Până la sfârșitul anului 2024 se estimează că bugetele locale vor fi executate cu un
excedent în sumă de 1 081,3 mil. lei, în special datorită creșterii cu ritmuri mai mari a veniturilor față de cheltuielile acestora.

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat se prognozează în sumă de 42 933,2 mil. lei, cu 91,4 mil. lei mai puțin față de aprobat/estimat, iar veniturile proprii ale BASS se preconizează că se vor majora cu 601,8 mil. lei, dintre care cu 557,4 mil. lei din contul contribuțiilor de asigurări sociale de stat.

Veniturile fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală se prognozează cu o creștere în sumă de 319,3 mil. lei față de estimările din luna iulie și vor constitui 15 971,2 mil. lei. Comparativ cu bugetul aprobat aceasta creștere va constitui 551,1 mil. lei. Majorarea respectivă se va produce preponderent din contul primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală. Cheltuielile
fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală se vor majora cu 551,1 mil. lei și vor constitui suma de 15 971,2 mil. lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#modofocare #deficit #buget #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.