Frenezia AI a innebunit Wall Streetul: Cei mai puternici bancheri se pregătesc să încaseze peste 1.000 mld dolari

18 Nov. 2024, 16:25
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
18 Nov. 2024, 16:25 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La un dineu găzuit de bancherii de top ai gigantului american Morgan Stanley, un singur subiect a dominat toate discuţiile de la masă: averile uriaşe rezultate din explozia AI. La masa discuţiilor au fost invitaţi şi „inamicii” băncilor de pe Wall Street, firmele de capital privat, însă Morgan Stanley a bătut monedă pe un singur mesaj: unitate. Foamea companiilor tech de bani cu care să finanţeze revoluţia tehnologică este atât de mare că un război pe clienţi şi împrumuturi e inutil. Astfel, cele mai grele nume din industria bancară şi de private equity au bătut palma pentru pace, au finanţat, iar acum se pregătesc să încaseze cel puţin 1.000 mld. dolari, scrie Bloomberg.

Chiar şi cei mai mari sceptici de pe Wall Street cu privire la potenţialul AI, cum ar fi Jim Corvello, şeful departamentului de equity research, au fost convinşi. Băncile se grăbesc acum să ţină pasul cu foamea de împrumuturi. În SUA, gigantul bancar JP Morgan a înfiinţat o echipă dedicată companiilor tech care vor să ia bani pentru AI, la fel ca şi Deustche Bank, în Europa. Băncile recunosc că uneori jonglează cu atât de multe cereri din partea companiilor că nu au suficient personal pentru a face faţă volumului de muncă.

Pentru mastodonţii pieţei de private equity, cum ar fi Apollo şi KKR, nevoia de finanţare pentru infrastructura digitală, reprezintă o şansă unică de a ieşi la lumină, mai ales după ce dobânzile au crescut, economia s-a înrăutăţit, iar tranzacţiile din era banilor ieftini (n.r – criza sanitară) s-au terminat.

Şeful BlackRock Inc., Larry Fink, a declarat că firma sa va aduna cel puţin 120 mld. dolari din datoriile asociate centrelor de date, după ce s-a aliat cu Microsoft, pentru a finanţa dezvoltarea clădirilor şi a infrastructurii energetice necesare.

Cu toate acestea, în mijlocul delirului AI, există note de precauţie. Unii subliniază faptul că, deşi firmele de capital privat au un pedigree solid în domeniul imobiliar, acestea nu au efectuat lucrări de construcţie la scara mare şi nu au gestionat vreodată împrumuturi de o asemenea amploare precum cele destinate centrelor de date pentru AI. O altă problemă ar fi că tehnologia se schimbă şi evoluează constant, ceea ce ar putea pune în pericol proiectele mari de investiţii cu capital privat pe termen lung.

Pe lângă aceste probleme, toţi ce implicaţi în revoluţia AI, se confruntă cu un adevăr greu de ascuns. AI încă nu a produs nimic la nivel tehnologic care să egaleze succesul unor realizări precum comerţul electronic sau GPS-ul.  Chiar dacă vor reuşi, cele mai strălucite minţi din industria tehnologiei lucrează pentru a face software-ul şi hardware-ul mai eficiente, pentru a reduce nevoia de scară şi putere, în timp ce AI-ul are nevoie exact de lucrurile pe care tehnologia continuă să le transforme constant de la an la an.

„Există multe motive de optimism. Dar dacă, dintr-un motiv oarecare, nu se dezvoltă şi oamenii nu găsesc o modalitate de a monetiza această investiţie în inteligenţa artificială, eşecul ar putea fi foarte periculos”, a declarat Benjamin Fernandez de la Barclays Plc, care se ocupă de obligaţiunile susţinute de active «netradiţionale», cum ar fi centrele de date.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

15 Sept. 2026, 16:45
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Sept. 2026, 16:45 // Actual //  Grîu Tatiana

Trei dintre cele mai mari șase rafinării rusești care produc motorină și-au redus semnificativ producția sau și-au oprit complet activitatea în luna septembrie, după ce au fost avariate în urma atacurilor cu drone ucrainene, relatează Reuters.

Potrivit calculelor agenției, bazate pe date furnizate de participanți de pe piața petrolieră, rafinăriile din Omsk, Kirishi („Kinef”), Volgograd, Perm, NORSI („Nijegorodnefteorgsintez”) și Taneco din Nijnekamsk asigură împreună aproximativ jumătate din producția de motorină a Rusiei.

Situația este deosebit de gravă la unele dintre aceste unități. Sursele Reuters susțin că rafinăria „Kinef” din Kirishi a oprit complet producția, în timp ce rafinăriile din Volgograd și NORSI funcționează la aproximativ un sfert din capacitatea lor proiectată. În consecință, producția de motorină la aceste combinate este de câteva ori mai mică decât în condiții normale.

Și rafinăria Taneco a fost vizată duminică de un atac cu drone. Sursele citate de Reuters au precizat însă că este încă prea devreme pentru a evalua amploarea pagubelor și impactul asupra producției.

Problemele de aprovizionare cu motorină din Rusia au ajuns recent și în centrul declarațiilor președintelui american Donald Trump. Pe 13 septembrie, acesta i-a cerut Ucrainei să înceteze atacurile asupra rafinăriilor rusești, susținând că acestea contribuie la penuria de motorină și la creșterea prețurilor la nivel mondial.

Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, în primele opt luni ale acestui an, o rafinărie rusească a fost lovită cu succes, în medie, o dată la fiecare trei zile.

Atacurile ucrainene asupra infrastructurii petroliere rusești au redus producția de carburanți și au determinat Moscova să introducă restricții asupra exporturilor de benzină, motorină și combustibil pentru aviație.

Înaintea introducerii restricțiilor, exporturile rusești de motorină coborâseră sub un milion de tone în luna iunie, potrivit estimărilor traderilor. Dacă sunt incluse și produsele de motorină de calitate inferioară, volumul total al exporturilor a fost de aproximativ 1,8 milioane de tone. Prin comparație, în urmă cu un an, când rafinăriile rusești funcționau normal, exporturile de motorină ajungeau la aproximativ 2,5 milioane de tone pe lună, iar împreună cu motorina de calitate inferioară ajungeau la 3,3–3,4 milioane de tone lunar. Datele LSEG arată că Turcia și Brazilia au fost printre principalii cumpărători ai motorinei rusești în ultimele luni.