Sergiu Tofilat: O parte din banii obținuți din schema cu energie din 2008 au ajuns la Vlad Plahotniuc

Expertul în energetică, Sergiu Tofilat a susținut în cadrul unei conferințe de presă la IPN că jumătate din prejudiciul provocat cetățenilor Republicii Moldova prin schema cu importul energiei electrice din Ucraina, în 2008, a ajuns la o companie offshore a fostului lider democrat Vladimir Plahotniuc.

Potrivit lui Sergiu Tofilat, acum două luni, la Președinție au parvenit informații de la Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, potrivit căreia, jumătate din banii câștigați de Energopartner (companie intermediar) au ajuns la un offshore care aparține fostului lider democrat – Borg Trades Corporation. Potrivit expertului, a fost și un transfer direct de la Energopartner către Borg Trades Corporation, din care a fost procurat un ceas elvețian de 50 de mii de dolari.

„Având toate aceste materiale, Procuratura a înțeles că nu va putea mușamaliza cauza și, în mai anul acesta, procurorul general a dispus reluarea urmăririi penale. De fapt, a dispus deschiderea unu dosar penal”, a declarat Sergiu Tofilat. În opinia sa, faptele cunoscute până în prezent sunt suficiente pentru tragerea la răspundere a persoanelor vinovate.

De asemenea, Sergiu Tofilat menționează că Igor Dodon, la acea vreme ministru al economiei, a recunoscut public în cadrul unei emisiuni TV că este implicat în schemă. El spune că a aflat despre schemă datorită unei investigații jurnalistice realizate încă în 2008. Alături de colegii săi, a adunat material probatoriu și a depus o plângere la Procuratură.

Potrivit expertului în energetică, până în aprilie 2008, Moldova cumpăra energie electrică din Ucraina de la furnizor, fără intermediar, de la Ukrinterenergo, la un preț de 40 de dolari per MWh. În aprilie 2008, Guvernul Republicii Moldova a trimis o delegație care să negocieze un nou contract de import al energiei. Conducătorul acestei delegații era Igor Dodon, pe atunci ministru al economiei, Marc Rîmiș, administrator la Moldelectrica, și Alexandru Gusev, director la Energocom. Anume Alexandru Gusev a semnat contractual după ce Igor Dodon a încheiat negocierile.

Începând cu luna mai, Moldova avea deja două contracte de procurare a energiei din Ucraina. O parte din energie se cumpăra la direct de la Ukrinterenergo cu 40 de dolari per MWh, iar o altă parte din energie se procura printr-un intermediar – Energopartne, la preț de 53 de dolari. Pentru perioada mai-decembrie 2008, Energopartner a câștigat pe seama cetățenilor moldoveni 14,5 milioane de dolari.

Pe 31 octombrie 2017, a fost depusă o plângere la Procuratură, fiind pornit un proces penal, dar care a fost clasat, la scurt timp, fără ca petiționarii să fie informați. Sergiu Tofilat spune că a aflat despre clasarea dosarului abia anul trecut. Clasarea dosarului a fost contestată, dar a fost refuzată, după care petiționarii s-au adresat în judecată împotriva PCCOCS. A fost obținut câștig de cauză, ceea ce i-a obligat pe procurori să deschidă dosar penal.

La rândul său, expertul Tudor Șoitu a declarat că el și colegii lui sunt gata să ofere consultanță procurorilor pe acest caz. El spune că experții vor urmări pas cu pas care vor fi acțiunile procuraturii și a amintit că toți în fața legii sunt egali.

#dosar #2008 #vlad plahotniuc #Sergiu Tofilat #Energie electrică

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca turcă DenizBank, care este una dintre cele mai mari instituții de credit din țară, practic a încetat să mai deschidă conturi pentru cetățenii ruși de la începutul anului 2024, scrie RBC, citând doi intermediari care îi ajută pe ruși să obțină carduri de la băncile turcești.

„Din zece cereri de deschidere a unui cont, doar una primește aprobare. Este imposibil să deschizi un cont chiar și cu un permis de ședere și înregistrare în Turcia”, a descris situația unul dintre intermediari, Serghei Ovsyannikov. El a adăugat că DenizBank face acum excepții doar pentru clienții cu un depozit mare de 100 de mii de dolari și mai mult.

Problema a fost confirmată de partenerul de conducere al Lenar Wealth Management, Lenar Rakhmanov, care lucrează la Istanbul. Potrivit acestuia, probabilitatea ca un rus să deschidă un cont este influențată de „calibrul clientului” și de acordurile personale cu o anumită sucursală bancară.

A avea un permis de ședere și înregistrarea locală nu garantează deschiderea unui cont la DenizBank, confirmă un alt intermediar, Elena Chernysheva. Ea notează că cetățenii ruși, având în mână un pachet complet de documente necesare, le va fi mai ușor să contacteze o altă bancă în aceste scopuri.

La sfârșitul anului trecut, președintele american Joe Biden a semnat un decret care introduce restricții împotriva băncilor străine pentru a ajuta persoanele fizice și juridice ruse să eludeze sancțiunile și pentru a asista în aprovizionarea industriei ruse de apărare. După aceasta, o serie de instituții de credit străine au înăsprit condițiile pentru deservirea rușilor, iar cetățenii ruși au început, de asemenea, să aibă dificultăți în efectuarea plăților și transferurilor.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare, unele țări, inclusiv Turcia, au început să ajute Moscova să reexporte mărfuri. Potrivit unor surse familiare cu Financial Times, agențiile de informații ruse au depus „efort și timp considerabil” pentru a găsi modalități de a evita sancțiunile și controalele la export, iar intermediarii financiari au început să participe la astfel de operațiuni „intenționat sau neintenționat”.

Partenerul Pen & Paper, Kira Vinokurova, consideră că refuzurile de a deschide conturi sunt cauzate de riscurile pentru bănci de a fi supuse sancțiunilor, deoarece accesul indivizilor ruși la sistemul financiar global poate fi privit ca o contribuție la sectorul financiar rus. În plus, crește riscul introducerii unor măsuri restrictive de asistență pentru eludarea sancțiunilor anti-ruse.

„Prin deschiderea unui cont pentru persoane ruse, băncile turce trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru verificarea tranzacțiilor din punctul de vedere al participării persoanelor sancționate sau al implementării activităților interzise din punctul de vedere al sancțiunilor occidentale”, spune Vinokurova, menționând că Rusia este acum „o jurisdicție cu un risc crescut de sancțiuni”.

Cerințele de deservire a rușilor de către băncile turcești vor deveni mai stricte în viitor din cauza presiunii tot mai mari de sancțiuni, dar este puțin probabil ca băncile turce să abandoneze complet noii clienți ruși, avocatul este sigur: „Unul dintre principiile regimurilor de sancțiuni ale Jurisdicțiile occidentale sunt în centrul măsurilor pe anumite persoane, sectoare, bunuri sau servicii, iar refuzul complet de a servi rușii este puțin probabil să fie încurajat de acestea.”

În luna mai anul trecut, vicepreședintele Băncii Rusiei, Alexey Guznov, a raportat problemele cu care se confruntă băncile rusești atunci când încearcă să deschidă conturi în țări „prietenoase” pentru a stabili un comerț ocolind dolarul, euro și alte valute mondiale. Înainte de aceasta, Banca Centrală a Federației Ruse a spus că băncile străine nu au răspuns propunerilor de parteneriat ale colegilor ruși, iar președintele Comitetului Dumei pentru Piața Financiară, Anatoli Aksakov, a spus că doar trei instituții de credit au reușit să deschidă. conturi de corespondent.