Sergiu Tofilat: O parte din banii obținuți din schema cu energie din 2008 au ajuns la Vlad Plahotniuc

Expertul în energetică, Sergiu Tofilat a susținut în cadrul unei conferințe de presă la IPN că jumătate din prejudiciul provocat cetățenilor Republicii Moldova prin schema cu importul energiei electrice din Ucraina, în 2008, a ajuns la o companie offshore a fostului lider democrat Vladimir Plahotniuc.

Potrivit lui Sergiu Tofilat, acum două luni, la Președinție au parvenit informații de la Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, potrivit căreia, jumătate din banii câștigați de Energopartner (companie intermediar) au ajuns la un offshore care aparține fostului lider democrat – Borg Trades Corporation. Potrivit expertului, a fost și un transfer direct de la Energopartner către Borg Trades Corporation, din care a fost procurat un ceas elvețian de 50 de mii de dolari.

„Având toate aceste materiale, Procuratura a înțeles că nu va putea mușamaliza cauza și, în mai anul acesta, procurorul general a dispus reluarea urmăririi penale. De fapt, a dispus deschiderea unu dosar penal”, a declarat Sergiu Tofilat. În opinia sa, faptele cunoscute până în prezent sunt suficiente pentru tragerea la răspundere a persoanelor vinovate.

De asemenea, Sergiu Tofilat menționează că Igor Dodon, la acea vreme ministru al economiei, a recunoscut public în cadrul unei emisiuni TV că este implicat în schemă. El spune că a aflat despre schemă datorită unei investigații jurnalistice realizate încă în 2008. Alături de colegii săi, a adunat material probatoriu și a depus o plângere la Procuratură.

Potrivit expertului în energetică, până în aprilie 2008, Moldova cumpăra energie electrică din Ucraina de la furnizor, fără intermediar, de la Ukrinterenergo, la un preț de 40 de dolari per MWh. În aprilie 2008, Guvernul Republicii Moldova a trimis o delegație care să negocieze un nou contract de import al energiei. Conducătorul acestei delegații era Igor Dodon, pe atunci ministru al economiei, Marc Rîmiș, administrator la Moldelectrica, și Alexandru Gusev, director la Energocom. Anume Alexandru Gusev a semnat contractual după ce Igor Dodon a încheiat negocierile.

Începând cu luna mai, Moldova avea deja două contracte de procurare a energiei din Ucraina. O parte din energie se cumpăra la direct de la Ukrinterenergo cu 40 de dolari per MWh, iar o altă parte din energie se procura printr-un intermediar – Energopartne, la preț de 53 de dolari. Pentru perioada mai-decembrie 2008, Energopartner a câștigat pe seama cetățenilor moldoveni 14,5 milioane de dolari.

Pe 31 octombrie 2017, a fost depusă o plângere la Procuratură, fiind pornit un proces penal, dar care a fost clasat, la scurt timp, fără ca petiționarii să fie informați. Sergiu Tofilat spune că a aflat despre clasarea dosarului abia anul trecut. Clasarea dosarului a fost contestată, dar a fost refuzată, după care petiționarii s-au adresat în judecată împotriva PCCOCS. A fost obținut câștig de cauză, ceea ce i-a obligat pe procurori să deschidă dosar penal.

La rândul său, expertul Tudor Șoitu a declarat că el și colegii lui sunt gata să ofere consultanță procurorilor pe acest caz. El spune că experții vor urmări pas cu pas care vor fi acțiunile procuraturii și a amintit că toți în fața legii sunt egali.

#dosar #2008 #vlad plahotniuc #Sergiu Tofilat #Energie electrică

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul director executiv al Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandr Slusari, critică dur comportamentul grupului Trans-Oil , controlat de milioanrul Vaja Jhashi, în contextul crizei de pe piața uleiului vegetal din Republica Moldova, acuzând holdingul că a ales deliberat să reducă producția și să își suspende activitatea uzinelor pentru a-și maximiza profiturile, afectând astfel securitatea alimentară a țării și fermierii locali.

„Văd în mai multe mass-media articole, în care cu lacrimi de crocodil compania Trans-Oil, prin experții-mercenari, încearcă să justifice micșorarea drastică a producerii uleiului vegetal și problemele sociale la uzinele lor”, a scris Slusari într-o postare pe Facebook.

El întreabă retoric cine a împiedicat holdingul, care controlează prin firme afiliate sute de mii de hectare de teren agricol, să-și aprovizioneze fabricile cu materie primă din propria rețea de producție. În anumite raioane, susține Slusari, compania Global Farming International SRL, cu beneficiarul efectiv fiul lui Vaja Jhashi, ar exploata peste jumătate din terenurile agricole.

„Cineva s-a supărat că nu i s-au permis importuri din Ucraina și a decis să pedepsească țara și populația. A exportat floarea-soarelui ca materie primă și a băgat uzinele în șomaj tehnic”, susține Slusari.

Fostul deputat nu a eziatat să amintească de legăturile oligarhice ale lui Vaja Jhashi, pe care îl descrie ca pe un om „fără nicio legătură cu această țară, în afară de banii stoarși de la fermieri prin off-shore-urile din Cipru și Elveția”.

Slusari acuză și guvernul, care „tradițional se face că plouă”, ignorând pericolul asupra securității alimentare și balanței comerciale. El propune o alternativă: industrializarea la scară mică, prin încurajarea fermierilor locali să investească în procesare proprie.

„Mergeți la Ștefan Vodă, unde un agricultor întors din diaspora produce ulei din producția proprie, face îmbuteliere, are panouri solare și gândește la viitorul acestei țări. Asta e direcția. Nu holdinguri și influență politică, ci fermieri onești și întreprinderi locale”.

Slusari critică în final ceea ce el numește „transolizarea agriculturii Moldovei”, în care piața cerealelor și a uleiului de Vaja Jhashi, un apropiat al oligarhului Vladimir Plahotniuc, și cere guvernului să arate voință politică în sprijinirea agricultorilor mici și mijlocii.

Piața cerealelor este controlată de milionarul Vaja Jhashi – 60%. Acesta este un vechi prieten al oligarhului Vladimir Plahotniuc și domină și piața uleiului din Republica Moldova. Jhashi controlează piața prin intermediul grupului de companii TransOil. Cea mai importantă afacere a holdingului este fabrica de ulei Floarea Soarelui de la Bălți. Jhashi și-a întărit poziția pe piața R. Moldova în 2011, cumpărând fabrici de ulei, elevatoare, construind terminale în portul Giurgiulești și obținând finanțare de la BERD.