Trump vrea să pună finanțele SUA pe mâna lui Scott Bessent, omul care a prăbușit lira sterlină alături de Soros

24 Nov. 2024, 10:51
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:51 // Actual //  Ursu Victor

Preşedintele ales Donald Trump a anunţat vineri că l-a desemnat pe miliardarul din domeniul fondurilor speculative, Scott Bessent, pentru funcţia de secretar al Trezoreriei Statelor Unite, alegând un fost executiv al Soros Fund Management care, în ultimii ani, a fost un susţinător vocal al politicilor fostului preşedinte, de la tarife la reduceri de cheltuieli, potrivit CBS News.

Dacă va fi confirmat, Bessent o va urma pe Janet Yellen, economist specializat în piaţa muncii şi prima femeie care a condus atât Rezerva Federală, cât şi Trezoreria, în conducerea departamentului care administrează finanţele naţiunii şi agenţia fiscală, Internal Revenue Service.

Bessent, care a oferit consiliere economică campaniei lui Trump, are o carieră de decenii în finanţe. El a analizat riscurile macroeconomice şi geopolitice în timp ce lucra la Soros Fund, unde a ocupat funcţia de director de investiţii, precum şi la alte fonduri speculative.

Scott Bessent a fost una dintre mâinile drepte ale lui George Soros atunci când miliardarul liberal a pariat împotriva lirei sterline în Miercurea Neagră. Bessent, pe atunci în vârstă de 30 de ani, a luat parte la una dintre cele mai faimoase tranzacţii din istorie şi a contribuit la câştigarea de către fondul Soros a aproximativ 1,5 miliarde de dolari în decurs de o lună. Pentru Marea Britanie, a fost o umilinţă naţională care a „spart Banca Angliei”, potrivit The Telegraph.

Poate chiar mai important pentru a obţine sprijinul lui Trump, Bessent a contracarat alţi experţi economici în timpul campaniei prezidenţiale, susţinând că aceştia greşeau în privinţa impactului politicilor fostului preşedinte. Într-un articol de opinie recent pentru Fox News, el a afirmat că tarifele nu sunt inflaţioniste, respingând punctele de vedere ale 16 laureaţi ai Premiului Nobel care considerau că planurile lui Trump de a impune tarife generale ar putea reaprinde creşterile de preţuri.

„Criticii tarifelor susţin că acestea vor creşte preţurile plătite de americani pentru bunurile importate”, a scris Bessent pentru Fox News. „Dar faptele contrazic această opinie. Tarifele din primul mandat al preşedintelui Trump nu au crescut preţurile bunurilor afectate, în ciuda predicţiilor de atunci că tarifele ar fi inflaţioniste.”

Care este istoricul educaţional şi profesional al lui Bessent?

► Bessent, absolvent al Universităţii Yale, a dorit iniţial să devină jurnalist, dar, după ce nu a obţinut postul de redactor la Yale Daily News, şi-a schimbat direcţia. El a obţinut un stagiu la managerul de fonduri Jim Rogers, primul partener al lui George Soros şi cofondator al Quantum Fund, după cum a povestit pentru revista absolvenţilor universităţii.

► Bessent este CEO şi director de investiţii al fondului speculativ Key Square Capital Management, cu sediul în New York, conform S&P Capital IQ. De asemenea, a predat la Universitatea Yale, oferind cursuri despre boom-uri şi crize economice în secolul XX şi despre istoria fondurilor speculative.

Care sunt opiniile politice şi economice ale lui Bessent?

Într-un articol de opinie din octombrie publicat în The Economist, Bessent a identificat globalizarea drept cauza creşterii inegalităţii în SUA, ceea ce a dus la disparităţi sociale şi economice tot mai mari.

„Populaţiile din clasa de mijloc şi muncitoare din Occident devin tot mai reticente faţă de globalizare”, a scris el. „Singura modalitate de a păstra beneficiile sistemului comercial internaţional este să punem sub semnul întrebării unele dintre presupunerile sale greşite şi să le actualizăm pentru momentul actual.”

► Printre aceste actualizări se numără tarifele, Bessent argumentând, într-un articol pentru Fox News, că taxele pe bunurile importate în SUA pot „creşte veniturile Trezoreriei, încuraja afacerile să restaureze producţia şi să reducă dependenţa noastră de producţia industrială din partea rivalilor strategici.”

► Bessent l-a sfătuit pe Trump să creeze o politică „3-3-3”, care include reducerea deficitului bugetar la 3% din PIB până în 2028, stimularea creşterii PIB-ului la 3% prin dereglementare şi extragerea suplimentară a 3 milioane de barili de petrol pe zi, conform Wall Street Journal.

Care sunt legăturile lui Bessent cu Soros?

► Relaţia dintre un fost protejat al lui Soros şi un lider republican precum Trump poate părea neobişnuită, având în vedere că filantropul miliardar este privit negativ de mulţi conservatori.

► Trump consideră experienţa lui Bessent de a lucra pentru Soros drept un avantaj, potrivit Wall Street Journal, care a menţionat că fostul preşedinte este impresionat de averea legendarului investitor.

► În timp ce lucra la Soros Fund Management, Bessent a pariat şi împotriva yenului, generând aproape 1 miliard de dolari pe o perioadă de trei luni.

Ce ştim despre viaţa personală a lui Bessent?

► Bessent locuieşte acum în statul său natal, Carolina de Sud, împreună cu soţul său, fostul procuror din New York, John Freeman, alături de care are doi copii. „Dacă mi-ar fi spus cineva în 1984, când am absolvit [Yale] şi oamenii mureau de SIDA, că peste 30 de ani voi fi căsătorit legal şi vom avea doi copii prin intermediul unei mame surogat, nu aş fi crezut”, a spus Bessent pentru revista absolvenţilor Yale în 2015.

► Politica este, de asemenea, o parte din familia sa, deoarece fostul reprezentant John Jenrette, unchiul său, este cunoscut pentru că a executat o pedeapsă cu închisoarea pentru rolul său în scandalul Abscam din anii 1980, potrivit publicaţiei Post and Courier din Carolina de Sud.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.