Fraudă de miliarde! Regele criptomonedelor, rusul Dmitri Vasiliev, capturat în Polonia

Autoritățile din Europa continuă să aresteze cetățeni ruși implicați în piața criptomonedelor. În această săptămână, în Polonia, la cererea Statelor Unite, a fost reținut Dmitri Vasiliev, un fost co-proprietar al platformei de schimb Wex (fosta Btc-e). De pe conturile acestei burse prăbușite au fost furate sume cuprinse între 500 de milioane și 1 miliard de dolari, bani care aparțineau investitorilor din mai multe țări. În 2017, în Grecia, a fost arestat Alexander Vinnik, cetățean rus și lider al Btc-e, care a ispășit o parte din pedeapsa sa în închisoare, iar în 2022 a fost extrădat în Statele Unite.

Vasiliev este suspectat de fraudă și spălare de bani pe una dintre cele mai mari platforme de criptomonede din lume, conform RMF24, care citează datele Biroului Central de Investigații al Poliției Poloneze (CBSP). În Statele Unite, Vasilyev riscă până la 20 de ani de închisoare. De asemenea, are legături cu oameni de afaceri din Donbas, potrivit aceleași surse.

Acesta nu este primul arest al lui Vasiliev. Jurnalistul Andrei Zaharov scrie că el a fost reținut de trei ori în Europa la cererea Kazahstanului, unde un client al platformei Wex a depus plângere. Arestările au avut loc în 2019 în Italia, în 2021 în Polonia și în 2022 în Croația, dar de fiecare dată a reușit să scape de acuzații. Conform lui Zaharov, arestarea actuală nu este legată de cazul Wex, ci de acuzații de ocolire a sancțiunilor prin intermediul schimburilor de criptomonede din Statele Unite.

Acesta este doar un alt caz de urmărire a cetățenilor ruși implicați în operațiuni frauduloase cu criptomonede. În Washington, hackerul Ilia Lihteștein a fost condamnat la 5 ani de închisoare pentru una dintre cele mai mari furturi din istoria criptomonedelor, după ce a spart bursa Bitfinex și a furat peste 119.000 de bitcoini, echivalentul a 72 de milioane de dolari la momentul furtului. În octombrie 2024, în Portugalia, la cererea SUA, a fost reținut Alexei Andriunin, șeful companiei de criptomonede Gotbit, sub acuzația de manipulare a pieței și obținere a milioane de dolari.

De asemenea, în august 2023, Ministerul Justiției din SUA i-a acuzat pe fondatorii criptomixerului Tornado Cash, Roman Semenov și americanul Roman Storm, de spălare de bani, susținând că prin Tornado au fost spălate aproximativ 1 miliard de dolari. Tot în 2023, în Olanda a fost arestat Alexei Perțev, dezvoltatorul Tornado Cash.

În prima parte a anului 2023, în Miami a fost arestat Anatolii Legkodimov, co-fondatorul schimbului de criptomonede Bitzlato, fiind acuzat de autoritățile americane că prin Bitzlato au fost spălate 700 de milioane de dolari, inclusiv fonduri provenite din vânzarea de droguri pe platforma Hydra.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rege #cripto #arest

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.