Beijingul pregătește un șoc monetar ca răspuns la tarifele SUA

Autoritățile din China discută posibilitatea unei devalorizări a yuanului în 2025, ca măsură de contracarare a posibilei înăspriri a politicilor comerciale americane sub o nouă administrație Trump, informează Reuters, citând surse apropiate cu situația. Potrivit acestora, Beijingul consideră necesare stimulente economice mai ample pentru a face față impactului majorării tarifelor comerciale.

Donald Trump a amenințat cu introducerea unor taxe generale de 10% pentru toate mărfurile importate în Statele Unite, inclusiv tarife specifice pentru importurile din China, ceea ce ar putea ridica taxele pentru produsele chinezești la 60%. O devalorizare a yuanului ar putea reduce costurile exporturilor chineze, diminuând efectul tarifelor și creând condiții monetare mai favorabile în China.

Banca Centrală a Chinei și Biroul de Informații al Consiliului de Stat, care răspunde solicitărilor presei în numele guvernului, nu au oferit un răspuns imediat pentru comentarii.

Potrivit surselor Reuters, o posibilă devalorizare a yuanului ar reprezenta o abatere de la politica tradițională a Chinei de menținere a stabilității monedei naționale. Deși este improbabil ca banca centrală să anunțe oficial că renunță la susținerea yuanului, ar putea sublinia o mai mare libertate a pieței în stabilirea cursului valutar.

La începutul săptămânii, conducerea chineză a făcut un prim pas către relaxarea politicii monetare, pentru prima dată din 2010. În declarațiile Biroului Politic al Partidului Comunist nu s-a menționat necesitatea menținerii unui yuan „în mare parte stabil” – o formulare utilizată ultima dată în luna iulie.

Potrivit unei surse Reuters, Banca Populară a Chinei analizează posibilitatea devalorizării yuanului la 7,5 unități pentru un dolar, ceea ce ar reprezenta o scădere de aproximativ 3,5% față de nivelul actual de 7,25.

În timpul primului mandat al lui Donald Trump, yuanul s-a depreciat cu peste 12% față de dolar, între martie 2018 și mai 2020, pe fondul războiului comercial dintre Washington și Beijing. Devalorizarea yuanului ar putea ajuta economia Chinei să își atingă obiectivul de creștere economică de 5% și să reducă presiunile deflaționiste prin creșterea veniturilor din exporturi și scumpirea importurilor.

Conform prognozelor analiștilor, yuanul ar putea ajunge la un curs de 7,37 pentru un dolar până la sfârșitul anului 2025. De la sfârșitul lunii septembrie, moneda chineză s-a depreciat cu aproape 4%, pe măsură ce investitorii au început să anticipeze o posibilă revenire a lui Trump la Casa Albă. În trecut, Banca Centrală a Chinei a intervenit pentru a limita volatilitatea yuanului prin achiziții și vânzări de valută prin intermediul băncilor de stat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#yan #sanctiuni #china #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.

#linie #curent #Energie