„Aurul” Siriei în Rusia! Assad a trimis două tone de euro și dolari în numerar înainte de prăbușirea regimului

Autoritățile siriene au trimis în Rusia milioane de dolari și euro în numerar în perioada 2018–2019, când Bashar al-Assad se afla încă la putere. Potrivit publicației Financial Times (FT), care citează documente confidențiale, banii proveneau din rezervele Băncii Centrale a Siriei.

În acea perioadă, Siria se confrunta cu un deficit acut de valută străină, iar rezervele erau „aproape de zero”, conform unei surse citate de FT. În ciuda acestui fapt, guvernul lui Assad a transportat în total echivalentul a 250 de milioane de dolari în numerar, în bancnote de 100 de dolari și 500 de euro, care cântăreau aproximativ 2 tone. Transferul a avut loc în 21 de zboruri între martie 2018 și septembrie 2019, iar banii au fost ulterior depozitați în bănci rusești.

Mai mult, familia Assad a achiziționat în secret active în Rusia, inclusiv proprietăți de lux. În districtul exclusivist Moscow-City, au cumpărat cel puțin 19 apartamente de lux, evaluate la peste 40 de milioane de dolari.

Transferurile au avut loc într-un moment în care regimul Assad depindea semnificativ de sprijinul militar al Rusiei. Totuși, situația din Siria s-a deteriorat rapid. În noiembrie 2024, opoziția siriană, condusă de gruparea Hay’at Tahrir al-Sham (HTS), a lansat o ofensivă majoră asupra Alepului și Damascului. Pe 8 decembrie, rebelii au anunțat răsturnarea regimului Assad.

Bashar al-Assad, care a condus Siria din 2000, a demisionat și a fugit în Rusia, unde a primit azil. Evacuarea sa a fost organizată de serviciile secrete ruse, folosind o bază aeriană rusă. Conform Bloomberg, avionul folosit pentru evacuare a zburat cu transponderul oprit pentru a evita detectarea.

În același timp, președintele rus Vladimir Putin a cerut explicații de la serviciile secrete ruse pentru faptul că nu au anticipat colapsul regimului Assad. Surse apropiate Kremlinului au precizat că Rusia a concluzionat că nu mai putea apăra regimul sirian, având în vedere slaba rezistență a armatei guvernamentale în fața avansului rebelilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#asad #regim rusia #valută

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Negocierile Republicii Moldova cu Fondul Monetar Internațional (FMI) pentru un nou program de cooperare economică au intrat în impas, deși autoritățile de la Chișinău au ajuns încă în luna mai la un acord preliminar cu experții instituției, se arată în constatarea Raportului Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, Guvernul Republicii Moldova a solicitat în ianuarie 2026 inițierea unui nou program cu FMI, bazat pe Instrumentul de Coordonare a Politicilor (Policy Coordination Instrument – PCI), cu o durată de trei ani. Spre deosebire de programele tradiționale ale Fondului, acest mecanism nu presupune acordarea directă de împrumuturi, ci monitorizarea politicilor economice și susținerea reformelor structurale.

Comisia Europeană constată însă că, deși în luna mai a fost obținut un acord la nivelul experților, procesul nu a avansat conform așteptărilor.

„Discuțiile privind un program FMI pe trei ani, fără finanțare, sunt în desfășurare, dar au stagnat după încheierea unui acord la nivel de experți în mai 2026”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul nu precizează motivele blocajului și nici condițiile care ar trebui îndeplinite pentru finalizarea negocierilor. Totuși, documentul subliniază că menținerea unei cooperări strânse cu FMI este importantă pentru credibilitatea politicilor macroeconomice și fiscale ale Republicii Moldova, dar și pentru transmiterea unui semnal de încredere investitorilor și partenerilor internaționali.

Constatarea Comisiei Europene apare în contextul în care autoritățile moldovenești discută posibilitatea negocierii unui nou program cu FMI care să includă și finanțare.

Recent, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, a declarat în cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV că un asemenea acord ar putea fi negociat în anul 2027, însă Guvernul nu a confirmat deocamdată intenția de a solicita un program de împrumuturi.

„Dacă este să fie un astfel de program, atunci el ar putea fi negociat anul viitor, dar Guvernul încă nu a confirmat intenția de a negocia un astfel de program cu Fondul Monetar Internațional”, a declarat Spatari.

Potrivit deputatului, un eventual acord de finanțare cu FMI ar putea reprezenta o soluție pentru reducerea costurilor datoriei publice, în condițiile în care o parte din deficitul bugetar este acoperită prin emiterea valorilor mobiliare de stat, care presupun dobânzi ridicate.

„Un eventual program de finanțare cu Fondul Monetar Internațional cred că ar fi o soluție pentru a reduce din costul datoriei pe termen lung”, a explicat președintele comisiei parlamentare.

Raportul Comisiei Europene confirmă, de altfel, că Republica Moldova se confruntă cu deficite bugetare persistente și cu o creștere a datoriei publice. La sfârșitul anului 2025, datoria statului ajunsese la 39,2% din PIB, iar pentru 2026 deficitul bugetar a fost revizuit de la 5,7% la 6% din PIB.

Experții europeni atrag atenția și asupra dependenței de finanțarea externă concesională și de împrumuturile interne pe termen scurt, care devin tot mai costisitoare în contextul creșterii dobânzilor.

Ultimul program de finanțare al Republicii Moldova cu FMI, aprobat în decembrie 2021, a expirat în octombrie 2025, fără finalizarea ultimelor două evaluări. În consecință, Republica Moldova nu a mai beneficiat de ultima tranșă de aproximativ 170 de milioane de dolari.

Între timp, Uniunea Europeană a devenit una dintre principalele surse de finanțare a reformelor și investițiilor din Republica Moldova. Potrivit raportului, Chișinăul a primit în martie și octombrie 2026 două tranșe regulate în cadrul Mecanismului de Reformă și Creștere, în valoare de 189 de milioane și, respectiv, 157 de milioane de euro, după realizarea a 44 de măsuri de reformă.