„Aurul” Siriei în Rusia! Assad a trimis două tone de euro și dolari în numerar înainte de prăbușirea regimului

Autoritățile siriene au trimis în Rusia milioane de dolari și euro în numerar în perioada 2018–2019, când Bashar al-Assad se afla încă la putere. Potrivit publicației Financial Times (FT), care citează documente confidențiale, banii proveneau din rezervele Băncii Centrale a Siriei.

În acea perioadă, Siria se confrunta cu un deficit acut de valută străină, iar rezervele erau „aproape de zero”, conform unei surse citate de FT. În ciuda acestui fapt, guvernul lui Assad a transportat în total echivalentul a 250 de milioane de dolari în numerar, în bancnote de 100 de dolari și 500 de euro, care cântăreau aproximativ 2 tone. Transferul a avut loc în 21 de zboruri între martie 2018 și septembrie 2019, iar banii au fost ulterior depozitați în bănci rusești.

Mai mult, familia Assad a achiziționat în secret active în Rusia, inclusiv proprietăți de lux. În districtul exclusivist Moscow-City, au cumpărat cel puțin 19 apartamente de lux, evaluate la peste 40 de milioane de dolari.

Transferurile au avut loc într-un moment în care regimul Assad depindea semnificativ de sprijinul militar al Rusiei. Totuși, situația din Siria s-a deteriorat rapid. În noiembrie 2024, opoziția siriană, condusă de gruparea Hay’at Tahrir al-Sham (HTS), a lansat o ofensivă majoră asupra Alepului și Damascului. Pe 8 decembrie, rebelii au anunțat răsturnarea regimului Assad.

Bashar al-Assad, care a condus Siria din 2000, a demisionat și a fugit în Rusia, unde a primit azil. Evacuarea sa a fost organizată de serviciile secrete ruse, folosind o bază aeriană rusă. Conform Bloomberg, avionul folosit pentru evacuare a zburat cu transponderul oprit pentru a evita detectarea.

În același timp, președintele rus Vladimir Putin a cerut explicații de la serviciile secrete ruse pentru faptul că nu au anticipat colapsul regimului Assad. Surse apropiate Kremlinului au precizat că Rusia a concluzionat că nu mai putea apăra regimul sirian, având în vedere slaba rezistență a armatei guvernamentale în fața avansului rebelilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#asad #regim rusia #valută

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.