Revendicările fermierilor! Ce spune Ministerul Agriculturii

La Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) a avut loc o ședință între ministrul Ludmila Catlabuga și reprezentanții Asociației „Forța Fermierilor”. În cadrul discuțiilor, oficialii au analizat revendicările agricultorilor, iar ministerul a transmis că este angajat în elaborarea de politici sustenabile și în menținerea unui dialog constructiv.

Iată principalele revendicări ale fermierilor și poziția MAIA:

1. Prelungirea licențierii importului de cereale și oleaginoase

Ministerul a confirmat că acest subiect este prioritar și că procesul de prelungire a licențierii a fost deja inițiat. Anunțurile oficiale privind acest demers au fost comunicate public.

2. Achitarea datoriilor la subvenții pentru 2023

MAIA subliniază că subvențiile sunt post-investiționale, iar cererile depuse de fermieri sunt analizate în funcție de disponibilitatea fondurilor din buget. Plățile restante vor fi reprogramate în bugetul pentru 2025 și vor fi debursate odată cu intrarea acestuia în vigoare.

3. Restituirea accizelor pentru fermieri

Ministerul susține această solicitare și continuă discuțiile cu Ministerul Finanțelor pentru identificarea soluțiilor. Implementarea depinde însă de resursele disponibile din bugetul de stat, care sunt limitate.

4. Mecanisme de garanții pentru creditare și refinanțare în 2025

MAIA anunță lansarea unui credit agricol preferențial, cu o rată fixă de 5,1%, destinat fermierilor mici și micro. Programul va include o componentă de grant între 5% și 30%, în funcție de destinația creditului. Fermierii mijlocii vor avea acces la instrumentele oferite de Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA).

5. Aprobarea Legii secetei

Ministerul consideră Legea secetei o prioritate și a contribuit la completarea avizelor necesare adoptării acesteia. Oficialii pledează pentru soluții pe termen lung care să facă agricultura sustenabilă în fața schimbărilor climatice.

Agriccultorii au protestat astăzi în fața Guvernului și și-a manifestat nemulțumirea în legătură cu inacțiunile statului pentru ai ajuta. Alexandru Bădăru, directorul Asociației „Forța Fermierilor” declara că: „fermierii mici, micro și mijlocii sunt cei mai mari contribuabili la bugetul de stat, dar nu beneficiază de sprijin real. „Guvernul nu a acționat în apărarea producătorilor locali, iar măsurile financiare, inclusiv cele privind garantarea creditelor, sunt ineficiente. Băncile nu mai vor să finanțeze agricultorii, iar statul nu le oferă garanții adecvate”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#revendicări #fermeiri #proteste

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.