Cea mai mare bancă italiană blochează tranzacțiile în euro din Rusia către UE

Intesa Sanpaolo, cea mai mare bancă italiană, a anunțat că va înceta să accepte plăți în euro de la toate băncile din Rusia, cu excepția propriei filiale ruse, „Intesa”. Clienții și partenerii filialei au fost informați oficial despre această decizie, potrivit surselor din două instituții financiare rusești citate de publicația Vedomosti.

De la 15 ianuarie 2025, Intesa Sanpaolo va modifica și condițiile de operare a conturilor corespondente ale filialei sale din Rusia. Plățile în euro vor fi disponibile doar în scopuri comerciale pentru conturile deschise la Intesa, filialele acesteia sau alte bănci situate pe teritoriul Italiei. „Vă rugăm să țineți cont de aceste informații la planificarea plăților și să evaluați din timp riscurile unui refuz”, se arată în notificarea transmisă de bancă.

Această decizie va afecta în principal clienții corporativi ruși care utilizau filiala Intesa pentru tranzacții în euro cu parteneri din afara Italiei, a declarat Olga Sorokina, partener manager al firmei de avocatură O2 Consulting. Aceștia includ exportatori, importatori, precum și companii din domeniul serviciilor și al producției industriale. Totuși, Sorokina a subliniat că volumul operațiunilor Intesa pe conturile corespondente a scăzut semnificativ în ultimii ani, banca concentrându-se mai mult pe companiile care desfășoară afaceri în Italia sau cu parteneri italieni.

Decizia Intesa este atribuită presiunilor din partea Băncii Centrale Europene (BCE), sancțiunilor internaționale și riscurilor de reputație, explică Sorokina. BCE monitorizează strict tranzacțiile din zona euro care implică jurisdicții supuse sancțiunilor, potrivit avocatului Andrei Gusev, partener la Nordic Star.

IMM-urile rusești care depind de tranzacții pe termen lung în euro cu Italia ar putea întâmpina dificultăți majore, fiind nevoite să caute rute alternative pentru plăți.

De asemenea, Intesa a crescut recent comisioanele pentru controlul valutar al operațiunilor efectuate în baza contractelor de vânzare-cumpărare fără importul bunurilor în Rusia. În unele cazuri, comisioanele au crescut de până la 10 ori. În octombrie, banca a majorat taxa pentru deschiderea unui cont în euro pentru clienții corporativi la 50.000 de ruble, o creștere de zece ori față de tarifele anterioare.

Aceste măsuri evidențiază înăsprirea reglementărilor financiare și dificultățile tot mai mari pentru companiile rusești în accesarea piețelor europene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#intesa #banca #Italia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina