Criza conductelor: Blocul energetic nr. 3 al Termoelectrica, la un pas de deconectare

Blocul energetic nr. 3 al Termoelectrica se află în pericol de a fi deconectat din nou, pe fondul întârzierilor în livrarea echipamentelor necesare de către compania Turboenergy Power, câștigătoarea unei licitații desfășurate la începutul acestui an. Această companie, cunoscută pentru afacerile sale profitabile în România, are un istoric de neîndeplinire a obligațiilor contractuale în Republica Moldova, scrie jurnal.md.

Turboenergy Power vs. Horus: Un conflict vechi și intens

Turboenergy Power este principalul concurent al companiei Horus, care face parte dintr-un consorțiu ce include întreprinderea rusă Silovîie Mașinî, supusă sancțiunilor internaționale. Cele două companii au fost implicate într-un scandal public major în 2021-2022, legat de atribuirea unui contract de 13 milioane de euro finanțat de Banca Mondială. Disputa s-a extins în instanțe și a inclus acuzații de șantaj și trucare a licitațiilor.

Problemele recente: echipamente neconforme și întârzieri

În urma câștigării unui contract pentru livrarea unor elemente ale conductei principale de abur, Turboenergy Power trebuia să livreze echipamentele până în august 2024. Însă livrarea a fost întârziată, iar echipamentele, sosite abia în octombrie, au fost respinse de Termoelectrica pe motiv că nu corespund cerințelor tehnice. Întreprinderea de stat a aplicat sancțiuni financiare companiei Turboenergy Power și a avertizat că, dacă problemele nu vor fi rezolvate până la sfârșitul anului, va organiza o nouă licitație.

Impactul asupra sistemului energetic

Directorul general al Termoelectrica, Iurie Razlovan, a declarat că, în lipsa certificării de calitate a echipamentelor livrate, întreprinderea nu le poate accepta. „Nu putem să facem compromisuri, mai ales când e vorba de siguranța echipamentelor care operează sub presiune și temperaturi înalte”, a subliniat acesta.

În același timp, Horus, responsabilă de instalarea conductelor, a raportat întârzieri semnificative din cauza lipsei materialelor necesare.

Declarațiile părților implicate

Victor Slivinschi, administratorul Turboenergy Power, a respins acuzațiile, susținând că informațiile sunt false și că problemele țin de graficul intern al Termoelectrica. De cealaltă parte, autoritățile guvernamentale au precizat că firma mai are la dispoziție doar câteva zile pentru a demonstra conformitatea echipamentelor.

Turboenergy Power are conexiuni importante în România, unde a derulat contracte de peste 229 milioane RON cu întreprinderi energetice de top. În ciuda succesului de peste Prut, compania se confruntă cu critici serioase în Republica Moldova, pe fondul întârzierilor și calității îndoielnice a echipamentelor livrate.

#intriziere #conductă #termoelectrica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul danez a anunțat o majorare semnificativă a cheltuielilor de apărare pentru Groenlanda, la doar câteva ore după ce președintele ales al SUA, Donald Trump, și-a repetat dorința de a cumpăra acest teritoriu arctic, notează BBC.

Ministrul danez al Apărării, Troels Lund Poulsen, a declarat că pachetul de cheltuieli va fi „o sumă de miliarde de coroane”, echivalentul a cel puțin 1,5 miliarde de dolari (1,2 miliarde de lire sterline). El a descris momentul anunțului ca fiind o „ironie a sorții”. Luni, Trump a spus că deținerea și controlul asupra acestei mari insule sunt o „necesitate absolută” pentru Statele Unite.

Groenlanda, un teritoriu autonom danez, găzduiește o mare facilitate spațială americană și este strategic importantă pentru SUA, aflându-se pe ruta cea mai scurtă între America de Nord și Europa. Insula are, de asemenea, rezerve minerale importante.

Poulsen a spus că pachetul financiar va permite achiziționarea a două nave de inspecție noi, două drone de lungă rază și două echipe suplimentare de sania trasă de câini. De asemenea, va include fonduri pentru creșterea numărului de personal la Comandamentul Arctic din capitala Nuuk și modernizarea unuia dintre cele trei aeroporturi civile principale ale Groenlandei pentru a putea opera avioane F-35.

„Nu am investit suficient în Arctica în ultimii ani, acum planificăm o prezență mai puternică”, a declarat ministrul Apărării. Deși nu a oferit o sumă exactă pentru pachet, mass-media daneză estimează că aceasta va fi între 12-15 miliarde de coroane.

Anunțul a venit la o zi după ce Trump a afirmat pe platforma sa de socializare Truth Social: „Pentru scopuri de securitate națională și libertate în întreaga lume, Statele Unite ale Americii consideră că deținerea și controlul asupra Groenlandei sunt o necesitate absolută.” Totuși, Trump a adăugat că groenlandezii ar trebui să rămână deschiși la cooperare și comerț, mai ales cu vecinii lor. Analiștii spun că acest plan este în discuție de mult timp și nu trebuie considerat o reacție directă la comentariile lui Trump.

Până acum, Danemarca a fost foarte lentă în extinderea capacității sale militare în Groenlanda, iar dacă țara nu va reuși să protejeze apele din jurul teritoriului împotriva incursiunilor Chinei și Rusiei, cerințele SUA pentru un control mai mare vor crește, spun aceștia.

Colonelul Steen Kjaergaard de la Academia de Apărare din Danemarca sugerează că intenția lui Trump a fost să preseze Danemarca pentru a face acest pas. „Este probabil ca acest lucru să fi fost declanșat de atenția reînnoită a lui Trump asupra necesității de control aerian și maritim în jurul Groenlandei și de evoluțiile interne din Groenlanda, unde unii exprimă dorința de a se orienta spre SUA – un nou aeroport internațional a fost inaugurat recent în Nuuk”, a spus el pentru BBC.

„Cred că Trump este inteligent… el face ca Danemarca să prioritizeze capacitățile sale militare în Arctica prin ridicarea acestei voci, fără a fi nevoie să preia un sistem de bunăstare foarte neamerican”, a adăugat acesta, referindu-se la dependența Groenlandei de subvențiile din Copenhaga.

Sugestia inițială a lui Trump din 2019 de a achiziționa Groenlanda, cea mai mare insulă din lume, a dus la o ripostă similară din partea liderilor groenlandezi.