Eșec răsunător al Guvernului! Promisiunile de reformă a Procuraturii Anticorupție s-au năruit

Guvernul Republicii Moldova a recunoscut că nu a reușit să îndeplinească criteriul de performanță structural stabilit pentru 30 septembrie 2024, referitor la adoptarea legii privind instituirea unei infrastructuri dedicate curții anticorupție. De asemenea, obiectivul privind sporirea autonomiei Procuraturii Anticorupție, prevăzut pentru 30 noiembrie 2024, nu a fost realizat din cauza complexității subiectului și necesității unor consultări suplimentare

În urma unei analize detaliate, autoritățile au concluzionat, în memorandumul de politici economice și financiare semnat cu FMI, că atribuirea Procuraturii Anticorupție unui rol în procesul de promovare și transfer al procurorilor în cadrul instituției, chiar și în mod consultativ, ar fi considerată neconstituțională. Totodată, guvernul a precizat că nu consideră fezabil ca Procuratura Anticorupție să angajeze propriile ofițeri de investigație, din motive legale și operaționale.

Ca urmare a acestor constatări, guvernul a propus un nou criteriu de performanță structural, cu un termen-limita de 31 decembrie 2024, care să conducă la atingerea aceluiași obiectiv. Acesta presupune, printre altele, modificarea Regulamentului Consiliului Superior al Procurorilor, astfel încât să fie obligatorie obținerea avizului scris al șefului Procuraturii Anticorupție pentru procurorii preselectați înainte ca aceștia să fie transferați sau promovați în cadrul instituției. De asemenea, se dorește asigurarea unui personal suficient pentru Procuratura Anticorupție, cu un obiectiv de ocupare a cel puțin 70% din posturile de procuror și 70% din posturile de ofițer de investigație până la 31 martie 2025.

Guvernul a mai anunțat că, până la finalul anului 2024, va asigura Procuraturii Anticorupție spații de lucru funcționale separate, pentru a sprijini independența operațională a instituției.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#reforma #anticorupție #procuratura

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.