Flota din umbră a lui Putin din Moldova rămâne fără licență

Companiile SRL „HATI SHIPMANAGEMENT”, SRL „MRK SHIPMANAGEMENT” și SRL „ADEL SHIPMANAGEMENT”, implicate în transportul petrolului rusesc, au fost respinse de Consiliul pentru Promovarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului, după ce nu au prezentat documentele și informațiile solicitate, inclusiv date referitoare la conturile bancare ale fondatorilor. În urma acestui refuz, autoritățile au decis retragerea actelor permisive pentru activitățile acestor companii în domenii sensibile precum energie, transporturi, apă și canalizare, aerospațial, apărare și electoral.

Consiliul a propus refuzul aprobării prealabile pentru investițiile de importanță strategică, iar în lipsa completărilor cerute, s-a luat decizia de retragere a licențelor și de înstrăinare a acțiunilor deținute în aceste companii într-un termen de 60 de zile de la notificare. Aceasta include și aplicarea clauzei de schimbare a controlului asupra acestora.

De asemenea, SRL „BPC SHIPMANAGEMENT” și SRL „SAL SHIPMANAGEMENT” nu au reușit să furnizeze documentele solicitate în mod repetat de Consiliu, iar în urma acestui fapt s-a decis același refuz de aprobare a investițiilor și retragerea actelor permisive pentru activitățile în domeniile menționate mai sus.

Peste 20 de petroliere gestionate de companii moldovenești au transportat milioane de tone de țiței rusesc. Aceste companii sunt controlate de persoane interpuse, unele dintre ele au lucrat la compniile lui Dorin Damir, finul oligarhului Vladimir Plahotniuc, potrivit investigației RISE Moldova .

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrolier #licenta #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.