Industria modei fierbe: Prada, printre pretendenții la achiziția Versace

Prada se numără printre potențialii cumpărători ai grupului de modă Versace, pe care Capri Holdings l-a scos la vânzare, a raportat vineri publicația italiană Il Sole 24 Ore, citată de Reuters.

În noiembrie, proprietarul brandului Coach, Tapestry, a renunțat la o ofertă de 8,5 miliarde de dolari pentru achiziționarea Capri Holdings, deținătorul mărcilor Michael Kors și Versace. După eșecul acestei tranzacții, care ar fi creat un conglomerat de lux american, conducerea Capri nu a exclus posibilitatea unei vânzări a brandurilor sale.

Potrivit surselor Reuters, Capri a angajat Barclays pentru a evalua opțiuni strategice, inclusiv vânzarea brandurilor Versace și Jimmy Choo. O altă sursă a declarat că întregul grup Capri Holdings ar putea fi scos la vânzare.

Raportul Il Sole 24 Ore menționează că Prada analizează dosarul împreună cu Citi, instituție financiară cu care a colaborat anterior în proiecte strategice. Contactați de Reuters, reprezentanții Prada au refuzat să comenteze, iar Citi nu a oferit imediat un răspuns.

Versace, fondat la Milano în 1978 de regretatul designer italian Gianni Versace, rămâne un simbol al stilului îndrăzneț și opulent, sub conducerea creativă a Donatellei Versace. În anul fiscal încheiat pe 30 martie 2024, Versace a generat 1 miliard de dolari, reprezentând o cincime din veniturile totale ale Capri Holdings, de 5,2 miliarde de dolari.

Pe de altă parte, Prada, condusă creativ de Miuccia Prada, a înregistrat o creștere a vânzărilor cu 18% în al treilea trimestru al anului, în ciuda încetinirii generale a pieței de lux.

Decizia privind viitorul Versace ar putea marca o nouă etapă pentru unul dintre cele mai iconice branduri din moda italiană și ar putea oferi Prada oportunitatea de a-și consolida poziția pe piața globală de lux.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#versace #Prada #brand

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dreptul la pensie în Republica Moldova este acordat exclusiv pe baza principiului contributivității, indiferent de regiunea în care locuiește persoana, a declarat directorul general a Casei Naționale de Asigurări Sociale, Elena Țîbîrnă, în cadrul unei emisiuni la Moldova 1.

Șefa CNAS a declarat că, în prezent, aproximativ 1.166 de persoane din stânga Nistrului beneficiază de pensii pentru limită de vârstă achitate de Republica Moldova, pe baza contribuțiilor plătite anterior în bugetul asigurărilor sociale.

„Ai achitat contribuții, ai primit pensia. Principiul este același indiferent unde trăiește persoana în nord, sud, stânga sau dreapta Nistrului”, a declarat Elena Țîbîrnă.

Potrivit acesteia, numărul persoanelor din regiunea transnistreană care au atins vârsta de pensionare este însă mult mai mare. Datele din Registrul de Stat al Populației arată că în stânga Nistrului există aproximativ 35.000 de bărbați cu vârsta de peste 63 de ani și circa 53.600 de femei care au atins sau vor atinge în curând vârsta de pensionare.

Șefa CNAS a precizat însă că simpla atingere a vârstei de pensionare nu garantează dreptul la pensie. Persoanele care nu au contribuit la sistemul public de asigurări sociale din Republica Moldova nu pot beneficia de aceste prestații.

Aceleași reguli se aplică și indemnizațiilor sociale. Indemnizația unică la naștere și cea lunară de 1.000 de lei pentru copii sunt acordate și mamelor din stânga Nistrului, dacă acestea își înregistrează copiii în registrele oficiale ale Republicii Moldova. În schimb, indemnizațiile de maternitate sau cele pentru îngrijirea copilului până la 3 ani sunt acordate doar persoanelor care au contribuit la sistemul de asigurări sociale.

Elena Țîbîrnă a comentat și situația titularilor de patentă care activează în piețele din Republica Moldova. Potrivit acesteia, pensionarii și persoanele cu dizabilități care beneficiază deja de pensii nu sunt obligați să achite contribuții sociale suplimentare în baza patentei.

Întrebată despre impactul unei eventuale reintegrări a țării asupra sistemului public de pensii, directoarea CNAS a recunoscut că presiunea asupra sistemului social ar putea deveni foarte mare, în condițiile în care zeci de mii de persoane din regiunea transnistreană ar putea solicita diverse prestații sociale și pensii.