Industria modei fierbe: Prada, printre pretendenții la achiziția Versace

Prada se numără printre potențialii cumpărători ai grupului de modă Versace, pe care Capri Holdings l-a scos la vânzare, a raportat vineri publicația italiană Il Sole 24 Ore, citată de Reuters.

În noiembrie, proprietarul brandului Coach, Tapestry, a renunțat la o ofertă de 8,5 miliarde de dolari pentru achiziționarea Capri Holdings, deținătorul mărcilor Michael Kors și Versace. După eșecul acestei tranzacții, care ar fi creat un conglomerat de lux american, conducerea Capri nu a exclus posibilitatea unei vânzări a brandurilor sale.

Potrivit surselor Reuters, Capri a angajat Barclays pentru a evalua opțiuni strategice, inclusiv vânzarea brandurilor Versace și Jimmy Choo. O altă sursă a declarat că întregul grup Capri Holdings ar putea fi scos la vânzare.

Raportul Il Sole 24 Ore menționează că Prada analizează dosarul împreună cu Citi, instituție financiară cu care a colaborat anterior în proiecte strategice. Contactați de Reuters, reprezentanții Prada au refuzat să comenteze, iar Citi nu a oferit imediat un răspuns.

Versace, fondat la Milano în 1978 de regretatul designer italian Gianni Versace, rămâne un simbol al stilului îndrăzneț și opulent, sub conducerea creativă a Donatellei Versace. În anul fiscal încheiat pe 30 martie 2024, Versace a generat 1 miliard de dolari, reprezentând o cincime din veniturile totale ale Capri Holdings, de 5,2 miliarde de dolari.

Pe de altă parte, Prada, condusă creativ de Miuccia Prada, a înregistrat o creștere a vânzărilor cu 18% în al treilea trimestru al anului, în ciuda încetinirii generale a pieței de lux.

Decizia privind viitorul Versace ar putea marca o nouă etapă pentru unul dintre cele mai iconice branduri din moda italiană și ar putea oferi Prada oportunitatea de a-și consolida poziția pe piața globală de lux.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#versace #Prada #brand

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul renunță la varianta inițială de majorare și uniformizare a TVA, după reacțiile din spațiul public, iar noile modificări fiscale vor fi mai moderate și vor proteja consumatorii vulnerabili, a deckarat premierul Vasile Tofan în cadrul emisiunii Secretele Puterii de la Jurnal TV.

Șeful Executivului a precizat că TVA redus va fi menținut pentru alimentele de bază, precum pâinea, laptele, legumele, fructele și cartofii, iar modificările vor fi introduse gradual.

Totodată, Guvernul nu va modifica regimul fiscal pentru consumul de energie și gaze în sezonul rece. Noile reguli vor intra în vigoare abia de la 1 aprilie 2027.

Potrivit premierului, pentru gazele naturale, primii 150 de metri cubi consumați lunar vor rămâne taxați cu TVA de 8%, iar pentru consumul care depășește acest prag se va aplica cota standard de 20%. Vasile Tofan a explicat că aproximativ 86% dintre gospodării consumă sub 150 de metri cubi de gaz în perioada rece, astfel încât majoritatea populației nu va fi afectată de schimbare.

Un mecanism similar va fi aplicat și la energia electrică. Primii 100 kWh vor rămâne taxați cu TVA de 0%, iar energia consumată peste acest nivel va fi impozitată cu TVA de 20%.

În același timp, Executivul pregătește majorări de taxe pentru produsele considerate nocive și pentru anumite sectoare economice. Premierul a anunțat că vor crește accizele la tutun și alcool, precum și taxele aplicate jocurilor de noroc.

Tofan a argumentat că moldovenii cheltuie anual aproximativ 10 miliarde de lei, echivalentul a 2,5% din PIB, pe jocurile de noroc, iar suma ar putea ajunge la 20 de miliarde de lei dacă este luată în calcul și piața ilegală. El a precizat însă că taxarea va fi calibrată astfel încât să nu încurajeze migrarea jucătorilor către piața neagră.

O altă măsură anunțată în premieră vizează sistemul bancar. Guvernul intenționează să majoreze cu 50% impozitul pe profitul băncilor, de la 12% la 18%, măsură care va fi aplicată doar pentru anul fiscal 2027.

Premierul a recunoscut că o taxare mai mare a băncilor poate reduce capacitatea de creditare, însă a spus că Executivul a analizat riscurile și consideră că beneficiile depășesc efectele negative. Potrivit estimărilor prezentate de Tofan, măsura ar urma să aducă la buget aproximativ 600 de milioane de lei într-un singur an.