Talibanii au devenit cei mai mari cumpărători de făină rusească

12 Ian. 2025, 09:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
12 Ian. 2025, 09:27 // Actual //  Ursu Victor

Afganistanul a devenit lider în rândul țărilor importatoare de făină din Rusia, dublând volumul achizițiilor în 2024, potrivit agenției guvernamentale ruse „Agroexport”, specializată în promovarea exporturilor de produse agricole.

Conform estimărilor preliminare ale agenției, Afganistanul a cumpărat făină rusească în valoare de aproape 80 de milioane de dolari în ultimul an, de două ori mai mult decât în 2023. Alte piețe importante pentru făina rusească au fost China și Turkmenistan.

În total, exporturile de făină de grâu și făină de secară-grâu din Rusia au atins 300 de milioane de dolari în 2024, în creștere cu 3% în valoare și 7% în volum față de anul anterior, arată datele „Agroexport”.

Creșterea importurilor de făină din Afganistan este determinată de lipsa capacităților proprii de producție, insuficiente pentru a satisface cererea internă. Această tendință coincide cu eforturile Rusiei de a consolida legăturile cu guvernul afgan, controlat de mișcarea „Taliban”.

În decembrie 2024, Moscova a făcut un pas important în această direcție: Duma de Stat a adoptat o lege care permite excluderea mișcării „Taliban” de pe lista organizațiilor teroriste interzise. Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, a justificat această decizie prin considerente pragmatice, subliniind că „talibanii controlează Afganistanul, iar fără o colaborare cu aceștia, nu se pot rezolva probleme cheie precum combaterea traficului de droguri, a terorismului și a criminalității organizate”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Sept. 2026, 18:20
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Sept. 2026, 18:20 // Actual //  Grîu Tatiana

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.