Tancurile rusești de GNL, întreținute în porturile europene – paradox energetic în contextul sancțiunilor

Tancurile de clasa Arc7, care transportă gaze naturale lichefiate (GNL) de la fabrica Yamal LNG, continuă să beneficieze de întreținere în porturile europene. Interdicțiile de a colabora cu aceste nave ar putea complica semnificativ logistica exportului de GNL din zona arctică, însă Uniunea Europeană își crește în continuare achizițiile de GNL rusesc.

Potrivit unui raport al Financial Times, întreținerea a 14 din cele 15 tancuri specializate de clasa Arc7 care transportă GNL din Yamal către Europa este efectuată la două șantiere navale europene – Damen, în Brest, Franța, și Fayard A/S, în Danemarca. Fără aceste servicii de întreținere, ar fi greu pentru Novatek să livreze combustibilul din proiectul Yamal LNG către piețele de export esențiale, mai ales iarna, când prețurile gazului ating maximele în emisfera nordică. „Dacă ar exista o interdicție de a accesa aceste șantiere, aceasta ar pune sub semnul întrebării întreaga operațiune logistică”, a declarat Malte Humpert, specialist în transporturi arctice la High North News. „Aceste tancuri ar putea beneficia de servicii într-un alt loc, dar asta ar însemna o deviere de la traseu”.

Singura navă care nu a intrat la șantierele menționate este tancul „Christophe de Margerie”, aparținând companiei „Sovcomflot”, aflată sub sancțiuni. Dependența critică a tancurilor Arc7 de serviciile și piesele de schimb europene este subliniată de faptul că „Christophe de Margerie” nu a mai fost operat de șase luni. Celelalte tancuri care transportă GNL rusesc sunt deținute de companii energetice și navale internaționale, inclusiv grecii de la Dynagas și canadienii de la Teekay.

Damen a reparat opt nave de la începutul invaziei rusești în Ucraina și a confirmat că a întreținut „mai multe nave implicate în transportul GNL rusesc”, însă a subliniat că a respectat „legea europeană privind sancțiunile” și că nu a avut niciun rol în selecția mărfurilor transportate. Fayard a reparat nouă tancuri.

„Nu se preconizează ca aceste nave de GNL să mai fie reparate în viitorul apropiat”, a declarat Damen, explicând că în martie va intra în vigoare interdicția de acces în porturile europene a navelor care transportă GNL rusesc. Aceasta va face imposibilă transbordarea gazului din tancurile de clasa Arc7 în tancuri obișnuite, care să ajungă în regiunile mai îndepărtate. În 2023, aproximativ un sfert din cei 20,9 miliarde de metri cubi de GNL livrați în UE au fost reexportați în alte țări, conform datelor Institutului Oxford de Cercetări Energetice.

Uniunea Europeană intenționează să elimine complet gazul rusesc până în 2027. Deși importurile de gaze prin conducte sunt în scădere, achizițiile de GNL sunt în creștere. Conform estimărilor Rystad Energy, în 2024, în porturile europene au ajuns tancuri cu 17,8 milioane de tone de GNL rusesc, echivalentul a 24,2 miliarde de metri cubi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova intră, de astăzi 26 septembrie, în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pe fondul riscurilor tot mai mari privind aprovizionarea cu energie electrică și carburanți, dar și al nivelurilor scăzute ale Nistrului și Prutului. Autoritățile introduc un pachet de măsuri care include limitarea exporturilor de energie în orele de vârf, restricții pentru exportul și reexportul carburanților, plafonarea cantității de motorină cumpărate în recipiente și interzicerea utilizării apei pentru o serie de activități neesențiale.

Potrivit Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC), Republica Moldova dispune în prezent de energie, carburanți și apă, însă riscurile de aprovizionare au crescut. Printre cauze sunt indicate atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina, posibilitățile limitate de import al energiei electrice, instabilitatea piețelor internaționale de gaze și produse petroliere, precum și seceta și debitele foarte scăzute ale Nistrului și Prutului.

Măsurile au fost aprobate prin deciziile nr. 8 și nr. 9 ale Comisiei Naționale de Management al Crizelor din 25 septembrie și intră în vigoare pe 26 septembrie.

Una dintre măsuri vizează carburanții. La Portul Internațional Liber Giurgiulești, exportul și reexportul benzinei și motorinei va fi permis doar dacă în depozite rămân cel puțin 2.500 de tone de benzină și 7.500 de tone de motorină, cu excepțiile prevăzute în decizia autorităților.

Transporturile care aduc carburanți în Republica Moldova vor beneficia de benzi dedicate la punctele de trecere a frontierei, iar trenurile cu produse petroliere vor primi prioritate pe calea ferată.

Autoritățile încearcă totodată să prevină cumpărăturile masive de combustibil și apariția unui deficit artificial. Astfel, motorina cumpărată în recipiente la benzinării va fi limitată la 40 de litri. Pentru recipientele specializate utilizate la alimentarea tehnicii agricole, plafonul va fi de 100 de litri.

Benzinăriile care mai dispun de motorină standard vor fi obligate să o comercializeze la prețul reglementat și nu vor putea să o înlocuiască cu sortimente mai scumpe. Abia după epuizarea motorinei standard vor putea fi vândute celelalte tipuri disponibile.

Restricții sunt introduse și în sectorul energetic. În intervalul de consum maxim, 18:00–22:00, energia electrică disponibilă va fi păstrată cu prioritate pentru consumul intern, iar exporturile vor fi limitate. În eventualitatea unui deficit care nu poate fi acoperit prin achizițiile obișnuite, autoritățile vor putea solicita energie de urgență din sistemele statelor vecine.

Spitalele, serviciile de urgență, stațiile de captare și pompare a apei și alte obiective de infrastructură critică vor avea prioritate la alimentarea cu energie. Centralele de termoficare vor putea, la rândul lor, să majoreze producția de electricitate atunci când sistemul va avea nevoie.

Statul trece și la economii. Instituțiile publice vor trebui să reducă consumul de energie și carburanți, iar iluminatul public va fi diminuat acolo unde acest lucru poate fi făcut în siguranță. Iluminatul decorativ și publicitar va fi deconectat, iar clădirile publice și spațiile comerciale vor trebui să reducă iluminatul considerat inutil. Marile întreprinderi consumatoare de electricitate vor fi încurajate să-și mute activitățile energofage în afara orelor de vârf.

Situația este complicată și de criza hidrologică. Captarea apei din Nistru și Prut pentru irigare este sistată pe durata stării de urgență. Apa potabilă din sistemele publice și apa captată din sursele de suprafață nu vor putea fi utilizate pentru udarea gazoanelor și spațiilor decorative, spălarea străzilor, curților și fațadelor sau umplerea piscinelor și bazinelor recreative.

Operatorii de apă trebuie să pregătească scenarii pentru situațiile în care disponibilitatea apei scade cu 10%, 20% sau 30%. Dacă alimentarea prin rețea nu mai poate fi asigurată într-o localitate, autoritățile vor organiza transportarea apei, cu prioritate pentru spitale, instituții sociale, școli, serviciile de urgență și populația afectată.

În rezervă sunt pregătite pompe de mare capacitate, sonde arteziene și alte surse subterane care vor putea fi activate dacă nivelul apelor de suprafață continuă să scadă.

Ministerul Energiei va coordona măsurile din sectorul energetic, Ministerul Mediului – răspunsul la criza hidrologică, iar CNMC va monitoriza situația la nivel național și va putea ajusta restricțiile în funcție de evoluția acesteia.