Companiile din UE au plătit 3 miliarde de euro taxe în Rusia într-un an

Kremlinul a primit aproximativ 3 miliarde de euro în taxe de la companiile din Uniunea Europeană care își desfășoară activitatea în Rusia, potrivit unui raport al organizațiilor non-guvernamentale B4Ukraine și Squeezing Putin, citat de Politico. Datele provin și de la Institutul Școlii de Economie din Kiev.

Studiul a analizat 1600 de companii străine care activează în Rusia, dintre care mai mult de 900 provin din țările G7 și Uniunea Europeană, state aliate ale Ucrainei. „930 de companii din G7 și UE au fost cei mai mari plătitori de impozit pe profit în Rusia. Dintre primele 20 de plătitori de taxe, 16 sunt din G7 și UE”, se menționează în raport.

În ceea ce privește companiile din Uniunea Europeană, raportul menționează cel puțin 827 de firme, cu o cifră de afaceri totală de 81,4 miliarde de dolari (79 miliarde de euro), în scădere față de anul 2022, când cifra de afaceri a fost de 111,4 miliarde de dolari. Totuși, plățile lor fiscale pe profit au rămas la nivelul de 3 miliarde de dolari, se arată în documentul intitulat „Companii care susțin războiul Rusiei în Ucraina”.

Printre cei mai mari plătitori de taxe europeni din Rusia se numără companiile franceze Leroy Merlin și Auchan, elvețiana Nestlé, precum și retailerii germani Metro și Globus. În 2025, cota de impozitare a profitului în Rusia va crește de la 20% la 25%, ceea ce va duce la o majorare a contribuției financiare a companiilor occidentale în sprijinul agresiunii rusești împotriva Ucrainei, subliniază Politico.

Anterior, Newsweek, referindu-se la datele grupului B4Ukraine și ale Institutului Școlii de Economie din Kiev (KSE), a raportat că în 2023, companiile americane din Rusia au plătit 1,2 miliarde de dolari sub formă de impozit pe profit. Fostul ambasador al SUA în Rusia și profesor la Universitatea Stanford, Michael McFaul, a numit acțiunile companiilor care continuă să opereze în Rusia „imorale și rușinoase”.

De asemenea, Newsweek a amintit că firmele străine care doresc să părăsească piața rusă se confruntă cu condiții dure impuse de autoritățile ruse, printre care un „impozit pe ieșire” de 15% și un discount de 50% în cazul vânzării activelor. Potrivit publicației, doar între ianuarie și martie 2024, „impozitul pe ieșire” a adus bugetului rus 385 de milioane de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#taxe #UE #Kremlin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.