Companiile din UE au plătit 3 miliarde de euro taxe în Rusia într-un an

Kremlinul a primit aproximativ 3 miliarde de euro în taxe de la companiile din Uniunea Europeană care își desfășoară activitatea în Rusia, potrivit unui raport al organizațiilor non-guvernamentale B4Ukraine și Squeezing Putin, citat de Politico. Datele provin și de la Institutul Școlii de Economie din Kiev.

Studiul a analizat 1600 de companii străine care activează în Rusia, dintre care mai mult de 900 provin din țările G7 și Uniunea Europeană, state aliate ale Ucrainei. „930 de companii din G7 și UE au fost cei mai mari plătitori de impozit pe profit în Rusia. Dintre primele 20 de plătitori de taxe, 16 sunt din G7 și UE”, se menționează în raport.

În ceea ce privește companiile din Uniunea Europeană, raportul menționează cel puțin 827 de firme, cu o cifră de afaceri totală de 81,4 miliarde de dolari (79 miliarde de euro), în scădere față de anul 2022, când cifra de afaceri a fost de 111,4 miliarde de dolari. Totuși, plățile lor fiscale pe profit au rămas la nivelul de 3 miliarde de dolari, se arată în documentul intitulat „Companii care susțin războiul Rusiei în Ucraina”.

Printre cei mai mari plătitori de taxe europeni din Rusia se numără companiile franceze Leroy Merlin și Auchan, elvețiana Nestlé, precum și retailerii germani Metro și Globus. În 2025, cota de impozitare a profitului în Rusia va crește de la 20% la 25%, ceea ce va duce la o majorare a contribuției financiare a companiilor occidentale în sprijinul agresiunii rusești împotriva Ucrainei, subliniază Politico.

Anterior, Newsweek, referindu-se la datele grupului B4Ukraine și ale Institutului Școlii de Economie din Kiev (KSE), a raportat că în 2023, companiile americane din Rusia au plătit 1,2 miliarde de dolari sub formă de impozit pe profit. Fostul ambasador al SUA în Rusia și profesor la Universitatea Stanford, Michael McFaul, a numit acțiunile companiilor care continuă să opereze în Rusia „imorale și rușinoase”.

De asemenea, Newsweek a amintit că firmele străine care doresc să părăsească piața rusă se confruntă cu condiții dure impuse de autoritățile ruse, printre care un „impozit pe ieșire” de 15% și un discount de 50% în cazul vânzării activelor. Potrivit publicației, doar între ianuarie și martie 2024, „impozitul pe ieșire” a adus bugetului rus 385 de milioane de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#taxe #UE #Kremlin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a ajuns să depășească România în anumite domenii, în special la digitalizare, susține ministrul Dezvoltării Economice și al Digitalizării, Claudiu Năsui. Oficialul spune că România are „multe de învățat” de la Republica Moldova și că la Chișinău există acum o oportunitate reală pentru reforme economice.

„Sunt multe similitudini și aș spune că sunt și multe lucruri unde Chișinău depășește Bucureștiul. Mă refer mai ales la partea de digitalizare, unde cred că avem multe de învățat. România are multe de învățat de la Republica Moldova pe partea aceasta. În rest, sunt multe lucruri similare, dar și probleme similare, stări de fapt similare și soluții similare. În rest, sunt multe lucruri similare, dar și probleme similare, stări de fapt similare și soluții similare și ceea ce mă bucură foarte tare este că există o conștientizare a nevoii de reformă, care este foarte mare aici”, a declarat Claudiu Năsui într-un interviu pentru Agerpres.ro.

Ministrul afirmă că una dintre principalele sale preocupări va fi reformarea companiilor de stat, dar și reducerea birocrației cu care se confruntă mediul de afaceri.

„Aș crede că lucrurile pentru care voi avea o atenție deosebită sunt partea aceasta cu portofoliul de companii de stat și partea de reglementare, de debirocratizare, deci să ușurăm puțin din povara asta administrativă care cade pe umerii și a antreprenorilor și a companiilor mai mari din Republica Moldova. Cred că astea sunt două lucruri din care s-ar putea face un munte de bine economiei Republicii Moldova, dacă s-ar reforma”, a spus Năsui.

Potrivit ministrului, Republica Moldova se află într-un moment în care există atât voință politică, cât și o necesitate economică pentru realizarea unor reforme.

„Nu aș spune că e o lecție anume, în sensul că de zece ani de zile susțin reformele. Le-am susținut și în București, le susțin și la Chișinău. Acum cred că ce se întâmplă diferit este faptul că acum chiar este o oportunitate reală de reformă și, cum spuneam, o dorință de reformă care pare că este mult mai ancorată în situația economică a Republicii Moldova”, a explicat el.

Năsui consideră că Republica Moldova are mai puțin spațiu pentru amânarea reformelor decât România, deoarece nu dispune de aceleași mecanisme de protecție economică.

„ Acum chiar este o oportunitate reală de reformă și, cum spuneam, o dorință de reformă care pare că este mult mai ancorată în situația economică a Republicii Moldova, care nu are plasele de siguranță pe care le are România, nu poate să se culce pe ureche sperând că există un plan B, C, D, E. Aici lucrurile trebuie să se întâmple ca să se însănătoșească economia.”, a declarat ministrul.

Întrebat ce ar schimba imediat pentru a face economia Republicii Moldova mai sănătoasă, Năsui a evitat să prezinte deocamdată măsuri concrete, spunând că acestea vor fi anunțate ulterior.

#digitalizarea Moldovei #Claudiu Năsui