Companiile din UE au plătit 3 miliarde de euro taxe în Rusia într-un an

Kremlinul a primit aproximativ 3 miliarde de euro în taxe de la companiile din Uniunea Europeană care își desfășoară activitatea în Rusia, potrivit unui raport al organizațiilor non-guvernamentale B4Ukraine și Squeezing Putin, citat de Politico. Datele provin și de la Institutul Școlii de Economie din Kiev.

Studiul a analizat 1600 de companii străine care activează în Rusia, dintre care mai mult de 900 provin din țările G7 și Uniunea Europeană, state aliate ale Ucrainei. „930 de companii din G7 și UE au fost cei mai mari plătitori de impozit pe profit în Rusia. Dintre primele 20 de plătitori de taxe, 16 sunt din G7 și UE”, se menționează în raport.

În ceea ce privește companiile din Uniunea Europeană, raportul menționează cel puțin 827 de firme, cu o cifră de afaceri totală de 81,4 miliarde de dolari (79 miliarde de euro), în scădere față de anul 2022, când cifra de afaceri a fost de 111,4 miliarde de dolari. Totuși, plățile lor fiscale pe profit au rămas la nivelul de 3 miliarde de dolari, se arată în documentul intitulat „Companii care susțin războiul Rusiei în Ucraina”.

Printre cei mai mari plătitori de taxe europeni din Rusia se numără companiile franceze Leroy Merlin și Auchan, elvețiana Nestlé, precum și retailerii germani Metro și Globus. În 2025, cota de impozitare a profitului în Rusia va crește de la 20% la 25%, ceea ce va duce la o majorare a contribuției financiare a companiilor occidentale în sprijinul agresiunii rusești împotriva Ucrainei, subliniază Politico.

Anterior, Newsweek, referindu-se la datele grupului B4Ukraine și ale Institutului Școlii de Economie din Kiev (KSE), a raportat că în 2023, companiile americane din Rusia au plătit 1,2 miliarde de dolari sub formă de impozit pe profit. Fostul ambasador al SUA în Rusia și profesor la Universitatea Stanford, Michael McFaul, a numit acțiunile companiilor care continuă să opereze în Rusia „imorale și rușinoase”.

De asemenea, Newsweek a amintit că firmele străine care doresc să părăsească piața rusă se confruntă cu condiții dure impuse de autoritățile ruse, printre care un „impozit pe ieșire” de 15% și un discount de 50% în cazul vânzării activelor. Potrivit publicației, doar între ianuarie și martie 2024, „impozitul pe ieșire” a adus bugetului rus 385 de milioane de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#taxe #UE #Kremlin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.

#puhăceni #centru de deșeuri #șerpeni #anenii noi