Dependența continuă! Europa importă cantități record de gaz lichefiat din Rusia

18 Ian. 2025, 10:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
18 Ian. 2025, 10:08 // Actual //  Ursu Victor

În timp ce Gazprom a oprit livrările de gaze naturale prin conducta ucraineană pe 1 ianuarie, țările Uniunii Europene au accelerat achizițiile de gaz natural lichefiat (GNL) provenit de la zăcământul Yamal, operat de Novatek. Deși UE încearcă să-și reducă dependența de resursele energetice rusești, contractele pe termen lung mențin fluxul de GNL din Rusia.

Potrivit unei analize realizate de Politico pe baza datelor Kpler, în primele 15 zile din 2025, UE a importat un volum record de 837.300 de tone de GNL rusesc, cu 10% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut.

Charles Costerus, analist principal la Kpler pentru GNL, explică această creștere printr-un cumul de factori: „Din a doua jumătate a lunii decembrie, Europa a fost afectată de temperaturi foarte scăzute, iar producția de energie eoliană a fost sub capacitatea maximă.” De asemenea, el subliniază că 95-96% din GNL-ul importat provine din proiectul Yamal LNG și face parte din contracte pe termen lung, nu din achiziții spot.

Companiile europene au declarat în repetate rânduri că sunt obligate să respecte aceste contracte, cu excepția cazului în care guvernele introduc o interdicție oficială asupra importurilor din Rusia. Zece state membre ale UE, în special țările baltice și scandinave, au cerut recent aplicarea rapidă a unei astfel de interdicții.

Conform Rystad Energy, în 2024, porturile europene au primit 17,8 milioane de tone de GNL rusesc, un record anual care a depășit cu peste 2 milioane de tone nivelul din 2023. Creșterea achizițiilor a fost alimentată și de incertitudinile legate de oprirea tranzitului gazului prin Ucraina. Până la finalul anului 2024, gazul Gazprom a continuat să fie livrat în Ungaria, Slovacia și Austria, însă de la începutul lui 2025 doar Ungaria mai primește gaze prin unica rută rămasă — conducta Nord Stream. Premierul Slovaciei, Robert Fico, a cerut Ucrainei să găsească soluții pentru reluarea tranzitului către țara sa.

În cadrul celui de-al 16-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, Uniunea Europeană pregătește introducerea unei interdicții privind importul de GNL rusesc.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

17 Ian. 2026, 11:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Ian. 2026, 11:46 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!