Sancțiunile lovesc dur! Cărbunele rusesc, exclus de pe piețele globale. Scăderi-record ale exporturilor

Exporturile de cărbune ale Rusiei au înregistrat o scădere semnificativă pentru al treilea an consecutiv, ajungând în 2024 la cel mai mic volum din ultimii șase ani, conform datelor publicate de „Vedomosti” pe baza statisticilor Argus. În total, companiile rusești au livrat pe piețele externe 195 de milioane de tone de cărbune, cu 17,5 milioane de tone mai puțin decât în anul precedent și cu 26,2 milioane de tone mai puțin decât în 2022.

În comparație cu nivelurile din 2021, înainte de război (223,4 milioane de tone), exporturile au scăzut cu 13%. Situația actuală marchează un punct minim, în condițiile în care în 2020 exporturile atinseseră 211 milioane de tone, iar în 2019 și 2018, 199 milioane și, respectiv, 193 milioane de tone.

Sancțiunile internaționale sunt principalul factor al acestei contracții, subliniază analiștii Argus. Spre deosebire de petrol și gaze, pentru care Europa continuă să fie un cumpărător, chiar și în cantități reduse, cărbunele rusesc a fost supus unui embargo total. Totodată, mari companii din industrie, precum SUEK și Mechel, au fost incluse pe listele de sancțiuni ale SUA.

Problemele infrastructurale ale căilor ferate din Rusia au agravat situația. Sistemul feroviar, nepregătit pentru reorientarea exporturilor către piețele din Asia, se confruntă cu un deficit de locomotive și mecanici. Creșterea fluxului de mărfuri a dus la o scădere a vitezei medii de transport la sub 35 km/h, cel mai redus nivel din 1991. Blocajele din transport au împiedicat mai multe companii să-și îndeplinească planurile de export, potrivit unor surse citate de Bloomberg.

Prețurile la export pentru cărbune au scăzut și ele la un minim de șapte ani, ceea ce a determinat peste jumătate dintre companiile din sector să înregistreze pierderi. Conform Rosstat, industria cărbunelui a încheiat anul 2024 cu o pierdere netă de 81 miliarde de ruble, înregistrată în perioada ianuarie–octombrie.

Ca răspuns la dificultățile de pe piețele externe, producția de cărbune a fost redusă. În regiunea principală de extracție, Kemerovo, producția a scăzut cu 15,8 milioane de tone, ajungând la 198,4 milioane de tone. Exporturile de cărbune din Kuzbass s-au redus cu 10%, la 102 milioane de tone.

Pe plan global, cererea pentru cărbune continuă să scadă din cauza tranziției energetice și a adoptării agendei verzi. Această tendință este așteptată să se accentueze în 2025, conform analistului Vladimir Cernov de la Freedom Finance.

Chiar dacă problemele infrastructurale de pe căile ferate BAM și Transsiberian ar fi rezolvate, cărbunele rusesc nu ar deveni mai rentabil, iar exporturile ar continua să scadă cu 3-5% în 2025, estimează analistul. Maxim Hudalov, strateg la IK „Vektor Kapital”, prognozează o contracție și mai accentuată, între 5-8% (10-15 milioane de tone), ceea ce ar putea duce exporturile la niveluri minime din 2016, când au fost exportate 163 milioane de tone.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#carbune #export #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei (BNM) a majorat pentru a doua oară în acest an rata de bază, ajungând la 6,5%, o decizie menită să temperzeze inflația care a accelerat la sfârșitul anului 2024 și care se îndreaptă spre 10% anual. Această măsură, teoretic, ar trebui să descurajeze consumul excesiv prin creșterea dobânzilor la creditele de consum, dar efectele acesteia sunt mult mai complexe și afectează diferit diverse categorii de împrumuturi.

Conform economistului Veaceslav Ioniță, statul este prima victimă a majorării ratelor de bază, deoarece aceasta determină o creștere imediată a dobânzilor la Valorile Mobiliare de Stat (VMS). O majorare de 10 puncte procentuale a ratei de bază duce la o creștere a dobânzilor VMS cu 8,2 puncte procentuale. De exemplu, în ianuarie 2025, Guvernul s-a împrumutat cu 4,5 miliarde lei la o dobândă de 7,4%, mai mare cu 0,75 puncte procentuale față de decembrie 2024. Doar pentru împrumuturile din ianuarie, Guvernul va trebui să plătească 34 milioane lei suplimentar din cauza majorării dobânzii.

Creșterea ratelor nu afectează imediat creditele ipotecare, dar influența se va resimți în câteva luni. La o majorare a ratei de bază cu 10 puncte procentuale, creditele ipotecare se scumpesc cu 3,2 puncte procentuale. De asemenea, recent, dobânzile pentru creditele ipotecare au crescut cu 1,1 puncte procentuale, ajungând de la 7% la 8%. Astfel, un credit ipotecar mediu de 1,3 milioane lei va însemna un cost lunar suplimentar de aproximativ 1.200 lei pentru noii debitori.

În ceea ce privește creditele de consum, aceste tipuri de împrumuturi sunt cel mai puternic afectate de majorarea ratei de bază, cu o scumpire de 6,2 puncte procentuale. Chiar și așa, moldovenii continuă să se împrumute, indiferent de dobânzi. În 2021, în ciuda dobânzilor scăzute sub 5%, au fost luate 130.000 de credite noi, un record la acea vreme. În 2024, deși dobânzile s-au dublat și au depășit 10%, moldovenii au stabilit un nou record istoric, cu aproape 210.000 de credite noi.

BNM își propune să reducă inflația prin descurajarea consumului pe bază de credit, însă experiența din 2024 arată că populația s-a adaptat la dobânzile mari și continuă să se împrumute. Totuși, această politică afectează indirect Guvernul, prin creșterea costurilor de împrumut, dar și pe cei care doresc să ia credite ipotecare.

Economistul Ioniță subliniază că majorarea inflației este de scurtă durată, iar în a doua jumătate a anului 2025, se preconizează o reducere a ratei de bază și, implicit, o scădere a dobânzilor pentru toate tipurile de împrumuturi.