Băncile europene se pregătesc pentru șocuri economice globale: Ce impact vor avea războaiele comerciale?

Autoritatea Bancară Europeană (EBA) a anunțat luni că va evalua modul în care băncile europene ar face față unui scenariu în care tensiunile geopolitice ar escalada și ar conduce la războaie comerciale. Testele de stres, care vor implica 64 de bănci din Uniunea Europeană și Norvegia, vor analiza reziliența acestora în fața unor șocuri economice semnificative, potrivit Reuters.

Scenariul testat presupune un declin al PIB-ului Uniunii Europene cu 6,3% în perioada 2024-2027, ca urmare a unui impact economic sever al tensiunilor comerciale și geopolitice. Această simulare include efecte negative asupra lanțurilor de aprovizionare, creșterea inflației și scăderea încrederii consumatorilor, care ar putea conduce la o creștere a șomajului. Testele vor evalua capacitatea băncilor de a face față acestor provocări economice și de a menține stabilitatea financiară în caz de criză.

Rezultatele testelor de stres vor fi publicate în luna august și vor contribui la procesul de supervizare a sectorului bancar european. În paralel, Banca Centrală Europeană (BCE) va efectua teste suplimentare pentru băncile din statele membre care nu sunt incluse în evaluarea EBA.

Aceste teste sunt esențiale pentru a evalua necesarul de capital al băncilor pentru a absorbi posibile pierderi și pentru a susține economia europeană în perioade de instabilitate economică. De asemenea, ele oferă o imagine clară asupra capacității instituțiilor financiare de a rămâne reziliente în fața unor șocuri externe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#test #bănci #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața comerțului alimentar din Rusia trece printr-o transformare profundă pe fondul încetinirii economiei și creșterii accelerate a inflației. Tot mai multe lanțuri de retail renunță la supermarketuri și hipermarketuri, înlocuindu-le cu discountere și așa-numitele „magazine pentru săraci”, potrivit datelor Infoline, citate de publicația Kommersant, citată de Moscowtimes.

În primele nouă luni ale anului 2025, în Rusia s-au închis 67 de magazine mari, cu o suprafață totală de peste 185.000 m². De la 2017 încoace, ponderea supermarketurilor și hipermarketurilor în comerțul cu amănuntul s-a redus aproape la jumătate – de la 37% la 21%. În schimb, discounterele au ajuns să domine piața, urcând de la 49,9% la 63,4% din totalul vânzărilor.

Cea mai spectaculoasă creștere o înregistrează însă așa-numitele „magazine pentru săraci” (hard discounters) – unități comerciale cu amenajare simplificată, sortiment redus și prețuri extrem de mici. În ultimii opt ani, ponderea acestora a urcat de la 4,8% la 16,4%, arată analiza Infoline.

Directorul general al companiei „Infoline-Analitika”, Mihail Burmistrov, explică această tendință prin schimbarea comportamentului consumatorilor ruși, care adoptă o strategie de economisire în fața scumpirilor.

„Prețurile ridicate la alimente și scăderea puterii de cumpărare au făcut neprofitabilă deschiderea supermarketurilor mari. Retailerii reacționează rapid, transformând spațiile existente în discountere și depozite pentru livrări online”, afirmă Burmistrov.

Potrivit Asociației Companiilor de Retail din Rusia (AKORT), deschiderea unui discounter costă cu 20–40% mai puțin decât a unui supermarket. În plus, comercianții își reduc sortimentul pentru a limita costurile. În iulie 2025, oferta de produse alimentare în magazine s-a diminuat cu 2,3%, iar cea de bunuri nealimentare – cu 1,8%, potrivit datelor companiei de cercetare Nielsen.

Totodată, crește popularitatea micilor magazine de cartier, cu suprafețe între 100 și 200 m². Numărul acestora a urcat cu 15% într-un singur an, a declarat președintele AKORT, Stanislav Bogdanov. Cu toate acestea, suprafața totală a spațiilor comerciale deținute de retailerii ruși s-a redus cu aproximativ 1%. În prezent, primele 200 de lanțuri de retail operează circa 4.700 de supermarketuri și hipermarketuri la nivel național.

Inflația rămâne principalul factor care obligă populația să economisească. Potrivit datelor oficiale ale Rosstat, prețurile au crescut cu peste 40% de la începutul războiului. Un sondaj al companiei Romir arată că 58% dintre ruși au renunțat la anumite produse, 57% caută alternative mai ieftine, iar 49% fac cumpărături doar în discountere sau încearcă să meargă mai rar la magazine.